Definitie Diagonal -ă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Diagonal, -Ă, diagonali, -e, substantiv feminin, adjectiv I. S.f.
1. Segment de dreapta care uneste doua unghiuri (sau varfuri) nealaturate ale unui poligon sau doua varfuri ale unui poliedru aflate pe fete diferite. ♢ Locutiune adverb În diagonala = pe directia unei drepte inclinate fata de un punct de referinta; de-a curmezisul. ♦ Curea purtata de-a curmezisul pieptului la unele uniforme (militare).
2. Portiune de linie de cale ferata sau de tramvai care taie oblic mai multe linii paralele dintr-o statie, pentru a permite trecerea vagoanelor de pe o linie pe alta.
3. Bara inclinata care leaga doua noduri ale talpilor opuse ale unei grinzi cu zabrele. II. Adjectiv Care uneste varfurile a doua unghiuri nealaturate ale unui poligon sau doua varfuri ale unui poliedru aflate pe fete diferite; care este in forma de diagonala; curmezis; crucis. [Pronuntat: -di-a-] – Din franceza Diagonal.

Varianta definitie 2: Diagonal, -Ă I. adjectiv ca o diagonala; oblic.
II. substantiv neutru (text) impletitura de fire care prezinta in tesatura linii paralele oblice.
II. substantiv feminin
1. segment de dreapta care uneste doua varfuri opuse ale unui poligon sau ale unui poliedru. o in - = de-a curmezisul. ♢ (mil.) curea purtata de-a curmezisul pieptului.
2. bara, grinda etcetera pusa in curmezis.
3. linie de cale ferata care intretaie oblic mai multe linii paralele ale unei statii. (< franceza diagonal, limba latina diagonalis)

Varianta definitie 3: Diagonal adjectiv , adverb inclinat, oblic, piezis, (invechit) piezisat.

Varianta definitie 4: Diagonal adjectiv m. (silabe di-a-), plural diagonali; f. singular diagonala, plural diagonale

Varianta definitie 5: Diagonal -a (-i, -e) Care tine de diagonala; propriu diagonalei. [Silabe Di-a-] /<fr. diagonal

Varianta definitie 6: Diagonal, -Ă adjectiv Care uneste doua varfuri opuse ale unui poligon sau ale unui poliedru; curmezis. substantiv neutru (Text.) Împletitura de fire care prezinta in tesatura linii paralele oblice. [< franceza diagonal, conform limba latina diagonalis < limba greaca (veche) dia – prin, gonia – unghi].