Dijmui
Definitie, sens si explicatie
1Dijmui, dijmuiesc, verb Iv.
Tranzitiv
1. A aduna dijma.
2. (Peior.) A-si face in mod abuziv parte din ceva. – Dijma + sufix -ui.
Tranzitiv
1. A aduna dijma.
2. (Peior.) A-si face in mod abuziv parte din ceva. – Dijma + sufix -ui.
2Dijmui verb (Ist.) (invechit) a zeciui. (Boierul - produsele taranului dijmas.)
3Dijmui verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural dijmuiesc, imperfect 3 singular dijmuia; conjunctie: prezent 3 singular si plural dijmuiasca
4A dijmui -iesc tranzitiv ist. 1) (tarani) A face sa plateasca dijma; a zeciui. 2) fam. (bunuri straine) A-si insusi in mod abuziv, in baza unei situatii privilegiate; a zeciui. /dijma + sufix -ui