1
Disociație substantiv feminin
1. Descompunere a moleculelor în atomi sau în grupuri de atomi; disociere.
2. Facultatea de separare, de despărțire, de a face disocieri. [Pronume -ci-a-, gen. -iei, variantă disociațiune substantiv feminin / conform franceză dissociation, latină dissociatio].
1. Descompunere a moleculelor în atomi sau în grupuri de atomi; disociere.
2. Facultatea de separare, de despărțire, de a face disocieri. [Pronume -ci-a-, gen. -iei, variantă disociațiune substantiv feminin / conform franceză dissociation, latină dissociatio].
DN – dicționar de neologisme
2
Disociație, disociații, substantiv feminin Disociere.
Rezultatul unei disocieri. [Pronunțat: -ci-a-] – Din franceză Dissociation, latină Dissociatio.
Rezultatul unei disocieri. [Pronunțat: -ci-a-] – Din franceză Dissociation, latină Dissociatio.
DEX – dicționarul explicativ
3
Disociație substantiv feminin disociere.
rezultatul unei disocieri. (< franceză dissociation, latină dissociatio)
rezultatul unei disocieri. (< franceză dissociation, latină dissociatio)
MDN – marele dicționar de neologisme
4
Disociație substantiv feminin (silabe -ci-a-ți-e), articulat disociația (silabe -ți-a), genitiv-dativ articulat disociației; plural disociații, articulat disociațiile (silabe -ți-i-)
DOOM – dicționarul ortografic