Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Dispoziție

1 * Cuvantul cu diacritice: dispozíție
Cuvantul fara diacritice: dispozitie

Definitie: DISPOZIȚIE, dispoziții, substantiv feminin 1. Prevedere obligatorie cuprinsă într-o lege sau într-un regulament; măsură sau hotărâre luată de un organ ierarhic superior și obligatorie pentru organul în subordine. ♢ Locutiune adverb La dispoziție = la îndemână. ♢ Expresie A fi (sau a sta, a se afla etcetera) la dispoziția cuiva = a fi gata să satisfacă dorințele, ordinele cuiva. 2. Așezare a unor elemente într-un anumit loc, într-un anumit fel, într-o anumită ordine; alcătuire, construcție după un anumit plan. 3. Stare sufletească (bună sau rea); prin extensiune dorință (momentană) de a face un anumit lucru. [Varianta: dispozițiune substantiv feminin] – Din franceza disposition, limba latina dispositio, -onis.

2 * Cuvantul cu diacritice: dispozíție
Cuvantul fara diacritice: dispozitie

Definitie: DISPOZIȚIE substantiv feminin 1. prevedere obligatorie cuprinsă într-un act normativ; măsură, hotărâre luată de un organ ierarhic superior, obligatorie pentru organul în subordine; ordin. o - de plată = ordin scris prin care o întreprindere, organizație, instituție etcetera dispune băncii să facă anumite plăți din contul său; la - = la îndemână. 2. dispunere, așezare într-o anumită ordine; alcătuire potrivit unui anumit plan. 3. stare sufletească. 4. posibilitate de a dispune (de)... 5. aptitudine, înclinație; vocație. 6. (plural) pregătiri, preparative. (< franceza disposition, limba latina dispositio)

3 * Cuvantul cu diacritice: dispozíție
Cuvantul fara diacritice: dispozitie

Definitie: DISPOZIȚIE substantiv 1. (JUR.) normă, prescripție, prevedere, (învechit și reg.) rost, (învechit) prescript. (Care sunt - în vigoare?) 2. verifica cuvantul: clauză. 3. hotărâre, ordin, poruncă, (popular) porunceală, (învechit) așezământ, carte, farmuta, învățătură, mandat, orânduială, orânduire, pitac, poruncită, povelenie, povelire, pravilă, rânduială, strânsoare, șart, tertip, ucaz, (rusism cuvant invechit) pricaz. (A emis o - scrisă.) 4. verifica cuvantul: consemn. 5. situație, stare. (În ce - sufletească se află?) 6. toane (plural), voie, (regional) duși (plural). (- bună sau rea a cuiva.) 7. verifica cuvantul: poftă. 8. verifica cuvantul: tendință.

4 * Cuvantul cu diacritice: dispozíție
Cuvantul fara diacritice: dispozitie

Definitie: dispoziție substantiv feminin → poziție

5 * Cuvantul cu diacritice: dispozíție -i
Cuvantul fara diacritice: dispozitie

Definitie: DISPOZIȚIE -i f. 1) Aranjare a unor obiecte într-o anumită ordine. 2) Precept obligatoriu (conținut într-un act normativ), emis de o persoană oficială sau de o instanță. ♢ La - la îndemână. A fi (sau a sta) la -a cuiva a aștepta ordinele cuiva, fiind gata să le îndeplinească. 3) Stare sufletească (bună sau rea). [Art. dispoziția; G.-D. dispoziției; Sil. -ți-e] franceza disposition, limba latina dispositio, -onis

6 * Cuvantul cu diacritice: dispozíție
Cuvantul fara diacritice: dispozitie

Definitie: DISPOZIȚIE substantiv feminin 1. Prevedere (a unei legi, a unui regulament etcetera); hotărâre, ordin. ♢ Organ de dispoziție = organ care hotărăște; la dispoziție = la îndemână; în imediata apropiere, apropiat. 2. Așezare, orânduire, orânduială; alcătuire potrivit unui anumit plan. ♦ Ordonare a părților unui discurs, ale unei compoziții etcetera 3. Stare sufletească. [Genitiv -iei, varianta dispozițiune substantiv feminin / conform franceza disposition, limba italiana disposizione, limba latina dispositio].