Doar
Definitie, sens si explicatie
1Doar adverb
1. (Exprima ideea unei delimitari sau restrictii) Numai.
Stai doar o clipa! ♢ Expresie Doar ca nu... = aproape ca..., putin a lipsit sa nu...
2. Vezi bine, cum se stie; desigur.
Doar nu m-ai cautat!
3. Poate; probabil.
Va reusi doar pana la urma! ♢ Expresie Fara doar si poate = fara nici o indoiala; neaparat. ♦ În speranta ca...
L-a intrebat, doar va afla ce sa faca. ♢ Expresie Într-o doara = la noroc, la intamplare, pe nimerite.
4. (Reg., la inceputul unei propozitii interogative) Oare? [Varianta: Doara adverb ] – Limba Latina De-hora.
1. (Exprima ideea unei delimitari sau restrictii) Numai.
Stai doar o clipa! ♢ Expresie Doar ca nu... = aproape ca..., putin a lipsit sa nu...
2. Vezi bine, cum se stie; desigur.
Doar nu m-ai cautat!
3. Poate; probabil.
Va reusi doar pana la urma! ♢ Expresie Fara doar si poate = fara nici o indoiala; neaparat. ♦ În speranta ca...
L-a intrebat, doar va afla ce sa faca. ♢ Expresie Într-o doara = la noroc, la intamplare, pe nimerite.
4. (Reg., la inceputul unei propozitii interogative) Oare? [Varianta: Doara adverb ] – Limba Latina De-hora.
2Doar adverb verifica cuvantul: cumva, oare, oarecum, poate.
3Doar adverb , conjunctie:
1. adverb abia, numai, tocmai, (regional) taman. (Raspunsul ii vine - in zori.)
2. adverb exclusiv, numai. (- atata stiu.)
3. adverb exclusiv, numai, singur. (- el m-a inteles.)
4. adverb poate. (Asteapta - o face vreo greseala.)
5. conjunctie: (adversativ si restrictiv) ca. (- nu mi-oi festeli onoarea!)
1. adverb abia, numai, tocmai, (regional) taman. (Raspunsul ii vine - in zori.)
2. adverb exclusiv, numai. (- atata stiu.)
3. adverb exclusiv, numai, singur. (- el m-a inteles.)
4. adverb poate. (Asteapta - o face vreo greseala.)
5. conjunctie: (adversativ si restrictiv) ca. (- nu mi-oi festeli onoarea!)
4Doar adverb
5Doar adverb 1) Numai. - tu ai venit. 2) Cum se stie. - n-ai plecat! 3) Dupa cum se pare; poate; probabil. Va reusi - pana la urma! ♢ Fara - si poate fara nici o indoiala; numaidecat; neaparat. Într-o -a la intamplare. [Monosilabic] /<lat. de-hora
