Definitie Drege - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: DRÉGE, dreg, verb III. (Pop. si familiar)
1. Tranzitiv A repara (un obiect, un mecanism etcetera) ♦ Tranzitiv si reflexiv Figurativ A (se) intrema, a (se) indrepta (de bine, de rau) dupa un accident, dupa o boala. ♢ Expresie A-si drege glasul (sau vocea) = a tusi usor inainte de a vorbi sau de a canta, pentru a-si limpezi vocea.
A-si drege gustul = a manca sau a bea ceva placut, pentru a indeparta gustul neplacut lasat de alimentele sau bauturile consumate anterior. ♦ Figurativ A indrepta o greseala, o nedreptate. ♦ A face ca focul sa arda mai bine.
2. Tranzitiv A pune ceva la cale; a aranja, a planui. ♢ Expresie Face si drege = A) se straduieste sa rezolve, sa realizeze ceva; B) se lauda, face caz ca se straduieste sa realizeze, sa intreprinda ceva.
3. Tranzitiv A potrivi, a imbunatati gustul unei mancari. ♦ A falsifica, a contraface o bautura.
4. Tranzitiv si reflexiv A (se) farda, a (se) sulimeni. [Perf. substantiv dresei, part. dres. – Varianta: (invechit si reg.) Direge, (invechit) Derege verb III] – Limba Latina Dirigere.

Varianta definitie 2: A drege antonim: a strica

Varianta definitie 3: A se drege antonim: a se strica

Varianta definitie 4: DRÉGE verb verifica cuvantul: aranja, aseza, calauzi, clasa, clasifica, conduce, contraface, depana, dichisi, dirija, dispune, distribui, falsifica, farda, ferchezui, fortifica, gati, ghida, grupa, imparti, impodobi, indrepta, indruma, infiripa, insanatosi, intari, intocmi, intrema, inzdraveni, lecui, machia, ordona, organiza, orandui, potrivi, povatui, pune, reconforta, reface, repara, repartiza, restabili, ridica, randui, sfatui, sistematiza, spilcui, tamadui, ticlui, tonifica, vindeca, vopsi.

Varianta definitie 5: DRÉGE verb a carpi, a repara. (A - un obiect rupt.)

Varianta definitie 6: Drege verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural dreg, 1 pl. dregem, perf. substantiv 1 singular dresei, 1 plural dreseram; part. dres

Varianta definitie 7: A DRÉGE dreg tranzitiv 1) (obiecte stricate, defectate) A repune in functiune; a repara; a tocmi. ♢ A-si - gustul a lua ceva in gura pentru a face sa dispara un gust neplacut. A-si - glasul (vocea) a tusi usor pentru a-si limpezi vocea. 2) figurativ A modifica in bine; a corecta; a corija. 3) A intocmi cu indemanare, aranjand si potrivind. 4) (bucate, bauturi) A imbunatati la gust prin adaugarea condimen-telor. 5) fig. (bauturi) A turna in pahare; a umple paharele. 6) pop. (persoane) A invata minte; a pune la punct. 7) fam. (obrajii) A colora cu fard (pentru a da un aspect placut). /<lat. dirigere

Varianta definitie 8: Drege (dreg, dres), verb –
1. (Înv.) A conduce, a calauzi. –
2. A pune in miscare. –
3. A pregati, a aranja, a orindui. –
4. A repara, a indrepta. –
5. A condimenta, a asezona, a gati. –
6. A aranja, a farda, a sulemeni. –
7. A indrepta, a imbunatati, a corecta. –
8. (Înv.) A turna vin, a umple paharele. – Varianta (invechit) direge.
Mr. ndreg, ndreadzire, megl. (a)ndireg.
Limba Latina dirĭgĕre „a conduce”, care se folosea si in forma dĕrĭgĕre (Cihac, I, 81; Puscariu 548; Candrea-Dens., 512), conform limba albaneza dërgoń (Philippide, II, 640), cat. adergar. – Derivat dregator (var. cuvant invechit diregator), substantiv masculin (demnitar la curtea domnitorului, inalt functionar); d(i)regatorie, substantiv feminin (functia, demnitatea de dregator); dregatorime, substantiv feminin (clasa dregatorilor); dregatoresc, adjectiv (oficial); dires, substantiv neutru (invechit, document oficial, scriitura autentica; Mold., mincare gatita, condiment); dres, substantiv neutru (invechit, ordine, functie; suliman, fard; aranjare, reparare); dresatura, substantiv feminin (invechit, reparare; Trans., actiunea de a ingrasa pamintul cu balegar).