Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Dulce

1 * Cuvantul cu diacritice: dúlce
Cuvantul fara diacritice: dulce

Definitie: DULCE, (A) dulci, adjectiv , (B 2) dulciuri, substantiv neutru, (B 1) substantiv neutru A. Adjectiv I. 1. Care are gustul caracteristic mierii sau zahărului. ♦ Care a fost îndulcit (cu miere, cu zahăr etcetera). 2. (Despre lapte) Proaspăt; nefermentat. ♦ (Despre brânzeturi) Care nu a fost sărat sau care a fost sărat foarte puțin. 3. (Despre fructe) Care este produs de un pom fructifer altoit, având gustul dulce (A I 1). 4. (Despre apă) De râu, de izvor, de fântână. II. Figurativ 1. Frumos, drăguț, gingaș. Zâmbet dulce. ♢ Expresie A face (cuiva) ochi dulci = a privi (pe cineva) cu dragoste; a curta. ♦ (Despre miros) Aromatic, parfumat. ♦ (Despre glas, sunete etcetera) Plăcut la auz; melodios. ♦ (Despre lumină) Puțin intens, blând, potolit. ♦ (Despre culori) Estompat, pal. 2. (Despre somn) Liniștit, calm, odihnitor. 3. (Despre gesturi, acțiuni) Ușor, delicat, gingaș. 4. (Despre terenuri) Puțin înclinat, cu pantă redusă, ușor de urcat. 5. (Despre climă și agenți fizici) Moderat, temperat. 6. (Despre ființe) Simpatic, plăcut la înfățișare sau în comportări. ♦ Iubit, drag. 7. (Despre oameni) Blând, omenos, înțelegător. ♦ Care procură mulțumire; agreabil. ♦ (Despre vorbe) Care place, desfată, mângâie. ♦ (Despre gânduri exprimate, versuri etcetera) De dragoste; prin extensiune searbăd, fad. B. Substantiv neutru: 1. Ceea ce e plăcut, bun; ceea ce produce plăcere, bucurie. ♢ Locutiune adjectiv De dulce = (în ritualul bisericii creștine; despre mâncăruri) care este permis numai în perioadele dintre posturi; (despre zile sau perioade) în care este îngăduit să se mănânce orice fel de aliment. ♢ Expresie (Familiar) A spune (cuiva ceva) de dulce = a spune (cuiva) lucruri dezagreabile, a reproșa (cuiva ceva), a certa pe cineva. ♦ Perioadă de timp cât este îngăduit credincioșilor creștini să mănânce carne. 2. (Mai ales la plural) Preparat dulce (A I l) care se mănâncă. – Limba Latina dulcis.

2 * Cuvantul cu diacritice: dúlce
Cuvantul fara diacritice: dulce

Definitie: DULCE adjectiv verifica cuvantul: agreabil, armonios, blând, calm, delicat, domol, drag, drăgălaș, drăguț, estompat, fin, frumos, frumușel, gingaș, grațios, iubit, îmbălsămat, îmbătător, îndrăgit, înmiresmat, lin, liniștit, melodic, melodios, moderat, muzical, netulburat, pal, palid, parfumat, pașnic, pierdut, plăcut, potolit, potrivit, scump, sonor, stins, suav, șters, temperat, tihnit, unduios, ușor.

3 * Cuvantul cu diacritice: dúlce
Cuvantul fara diacritice: dulce

Definitie: DULCE adjectiv 1. verifica cuvantul: îndulcit. 2. proaspăt. (Lapte -.) 3. nesărat. (Brânză -.)

4 * Cuvantul cu diacritice: dúlce
Cuvantul fara diacritice: dulce

Definitie: dulce adjectiv m. și feminin: dulce, g.-d. art. dulcii; plural m. și feminin: dulci

5 * Cuvantul cu diacritice: dúlce
Cuvantul fara diacritice: dulce

Definitie: dulce substantiv neutru, (preparate dulci) plural dulciuri

6 * Cuvantul cu diacritice: dúlce -i
Cuvantul fara diacritice: dulce

Definitie: DULCE² -i adjectiv 1) Care are gustul zahărului sau al mierii. Struguri -i. 2) Care a fost îndulcit (cu zahăr sau cu miere). 3): Lapte - lapte proaspăt. 4): Apă - apă de izvor sau de râu. 5): Caș - caș nesărat. 6) figurativ Care produce plăcere (vizuală, auditivă, olfactivă etcetera). Zâmbet -. Somn -. ♢ Vorba - mult aduce cu binele poți multe. 7) (despre persoane) La care cineva ține (foarte) mult; drag; scump. Mamă -. 8) (despre ființe vii, de obicei mici) Care trezește simpatie. 9): Climă - climă temperată, moderată. limba latina dulcis

7 * Cuvantul cu diacritice: dúlce dúlciuri
Cuvantul fara diacritice: dulce

Definitie: DULCE¹ dulciuri n. 1) Ceea ce produce plăcere și satisfacție deosebită. ♢ A fi sătul de dulce a se sătura de bine. Până nu guști amarul, nu știi ce-i dulcele până nu guști viața grea, n-o înțelegi pe cea bună. 2): De dulce care, după ritualul bisericii creștine, nu se mănâncă în timp de post; de frupt. 3) mai ales la plural popular Mâncare servită ca desert. limba latina dulcis

8 * Cuvantul cu diacritice: dulce dúlce
Cuvantul fara diacritice: dulce

Definitie: dulce (dulce), adjectiv – 1. Care are gustul mierii sau zahărului. – 2. Blînd, gingaș. – 3. Plăcut, bun la gust. – 4. Moale, liniștit, molcom. – 5. (Trans.) Legitim. – 6. (Adv.) Cu blîndețe, cu gingășie. – Mr. dulțe, megl. dulți, istr. dul’țe. Limba Latina dŭlcis (Cihac, I, 84; Pușcariu 554; Candrea-Dens., 520; REW 2792), conform limba italiana dolce, prov. dolz, dous, franceza doux, cat. dols, sp. dolce. – Derivat dulce, substantiv masculin (dulceață, însușirea de a fi dulce, perioadă a anului cînd este îngăduit credincioșilor să mănînce carne și produse lactate; produse lactate); dulce (plural colectiv dulciuri), substantiv neutru (preparat dulce care se mănîncă, cofeturi); dulceag, adjectiv (cu gust cam dulce), a cărui der. nu este clară; dulcegărie, substantiv feminin (vorbă, purtare dulceagă); dulceață, substantiv feminin (însușirea de a fi dulce, plăcut; produs dulce de mîncare; acțiunea de a mînca produse lactate și carne, interzisă în perioadele de post; preparat alimentar făcut din fructe sau petale fierte în sirop de zahăr), conform abruz. dulgiazze; dulciu, adjectiv (pe jumătate dulce); dulcețar, substantiv masculin (cofetar); dulcețăreasă, substantiv feminin (cofetăreasă, care înainte era îndeletnicire obișnuită în casele boierești); dulcoare, substantiv feminin (dulceață), cuvînt rar care, după Pușcariu 555 și REW 2793, provine din limba latina dŭlcōrem; dedulci, verb (a mînca alimente interzise în perioada de post; a se învăța prost, a se nărăvi), format pe baza expresiei de dulce „interzis în post” (Tiktin); îndulci, verb (a face ceva să fie dulce; a alina, a domoli; reflexiv, a se deprinde, a se obișnui), conform mr. (î)ndulțescu (după Pușcariu 833; Densusianu, Hlr., 169 și Candrea-Dens., 521, ar reprezenta direct. limba latina indulcῑre); îndulcitor, adjectiv (care îndulcește; calmant); îndulcitură, substantiv feminin (bomboană). Din rom. provine rut. doljčyca (Candrea, Elemente, 403).

9 * Cuvantul cu diacritice: dulce
Cuvantul fara diacritice: dulce

Definitie: dulce s. invar. (toxic) canabis. (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)