Varianta definitie 1: Dur1, -Ă, duri, -e, adjectiv
1. (Despre corpuri solide) Greu de zgariat sau de strapuns; tare.
2. (Despre ape) Care contine saruri (de calciu si magneziu) peste limita admisa pentru apele potabile industriale.
3. (În sintagma) Consoana dura = consoana a carei articulatie nu contine nici un element palatal.
4. Figurativ Aspru; sever; violent, brutal, crud. – Din franceza Dur, limba latina Durus.
Varianta definitie 4: Dur1 adjectiv (muz.) major. (< limba germana dur)
Varianta definitie 5: Dur2, -Ă adjectiv
1. (despre corpuri) tare, solid; greu de strapuns, de zgariat. ♦ consoana -a = consoana care nu are nici un element palatal in articulatia ei.
2. (despre ape) cu mare proportie de saruri de calciu si magneziu.
3. (figurativ) aspru; crud, brutal. (< franceza dur, limba latina durus)
Varianta definitie 9: Dur adjectiv
1. verifica cuvantul: tare.
2. agresiv, bataios, brutal, coleric, impulsiv, iute, nestapanit, violent, (familiar figurativ) belicos. (Un om, un temperament -.)
Varianta definitie 10: Dur adjectiv m., plural duri; f. singular dura, plural dure
Varianta definitie 11: Dur2 interj. reg. (se foloseste pentru a reda zgomotul unui obiect ce se rostogoleste) ♢ Dur in jos, dur in sus (sau Dur incoace, dur incolo) a) se spune despre o miscare continua dintr-o parte in alta, despre o agitatie fara rost; b) se spune despre un schimb de pareri continuu si contradictoriu. /Onomat.
Varianta definitie 12: Dur1 -a (-i, -e) 1) (despre corpuri solide) Care nu se lasa a fi distrus cu usurinta; rezistent la actiunea unor forte din exterior; tare. 2) Care este greu de suportat. Clima -a.
Pedeapsa -a. 3) (despre apa) Care contine saruri peste limita admisa; aspru. 4): Consoana -a consoana a carei articulatie nu contine nici un element palatal. 5) fig.
Care se caracterizeaza prin lipsa de indulgenta; sever; aspru; exigent. /<fr. dur, limba latina durus
Varianta definitie 13: Dur, -Ă adjectiv
1. Tare, solid; greu de strapuns, de zgariat. ♢ (Fonetica) Consoana dura = consoana care nu are nici un element palatal in articulatia ei.
2. (Despre ape) Bogat in saruri, cu mare proportie de saruri.
3. (Figurat) Aspru; crud, neomenos. [< franceza dur, limba italiana duro, limba latina durus].
Varianta definitie 14: Dur (dura), adjectiv – Tare, aspru.
Limba Latina durus (secolul XIX). – Derivat dura, verb (a tine, a fi, a dainui); duritate, substantiv feminin (tarie, rezistenta); durabil, adjectiv (care dureaza); durabilitate, substantiv feminin (trainicie, rezistenta); durata, substantiv feminin (interval, rastimp), din limba italiana durata, sau traducere din franceza duree.
Alte informatii despre acest cuvant
Cuvantul este compus din: 3 litere. Cuvantul incepe cu litera "d" si se termina cu litera "r"
DexDefinitie.com este un site dictionar al limbii romane. Gasiti aici aproape toate cuvintele din limba romana, impreuna cu explicatii (definitii). Mai gasiti si statistici legate de fiecare cuvant. Baza de date contine 131.563 de definitii, explicatii, antonime, sinonime.
Site-ul functioneaza excelent pe telefoane mobile Android is iOS. Daca aveti de adaugat vreun cuvant, de facut o corectare, va rugam sa folositi pagina de contact pentru a ne trimite un mesaj.
