Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Dărîma dăram dărâmat

1 * Cuvantul cu diacritice: dărîmá dărấm dărâmát
Cuvantul fara diacritice: darima

Definitie: dărîma (dăram, dărâmat), verb – 1. A rupe crengile de pe un trunchi. – 2. A doborî, a face să cadă jos fructele din pom spre a fi culese. – 3. A dărîma, a doborî la pămînt. – 4. A distruge, a nărui, a demola (o construcție). – 5. A doborî, a copleși. – 6. (Refl., Arg.) A se sfîrși. – Varianta dărăma, dărma. Mr. dirimare „a distruge”. Limba Latina dēramāre, de la ramus „ramură” (Cihac, I, 226; Miklosich, Vokal., I, 27; Densusianu, Filologie, 449; Tiktin; REW 2578; Philippide, II, 639; Candrea; Scriban; Graur, BL, V, 95; Giuglea, LL, I, 158; Cortes 127), după cum o dovedesc primele două sensuri, care apar din secolul XVII, astăzi cuvant invechit; conform limba albaneza dërmoń „a distruge”, limba italiana diramare, sp. derramar; conform și mr. drămă „ramură” (Meyer, Alb. St., IV, 66). Rezultatul mr. dirimare, care pare clar, nu i-a convins pe unii cercetători: Meyer 55 propunea un limba latina derumare, și Pușcariu, Conv. lit., XXXVII, 41 și ZRPh., XXVII, 738 (conform Pușcariu 485 și REW 2584; Densusianu, Rom., XXXIII, 277), limba latina dērῑmāre. Alternanța dăr(i)ma ca sfă(i)ma. – Derivat dărîmătură, substantiv feminin (năruire; ruină; resturi de la dărîmare; bătrîn ramolit, boșorog).