Elementar -ă
Definitie, sens si explicatie
1Elementar, -ă, elementari, -e, adjectiv
1. De baza, esential, fundamental. ♦ (Despre carti, manuale etcetera) Care cuprinde elementele de baza ale unei stiinte. ♢ Învatamant elementar = prima treapta a invatamantului public, cu caracter obligatoriu, unde se predau elementele de baza ale principalelor discipline.
2. Putin complicat; simplu, usor; rudimentar. ♦ Primitiv.
3. Care tine de natura si de fenomenele ei. – Din franceza Elementaire, limba latina Elementarius.
1. De baza, esential, fundamental. ♦ (Despre carti, manuale etcetera) Care cuprinde elementele de baza ale unei stiinte. ♢ Învatamant elementar = prima treapta a invatamantului public, cu caracter obligatoriu, unde se predau elementele de baza ale principalelor discipline.
2. Putin complicat; simplu, usor; rudimentar. ♦ Primitiv.
3. Care tine de natura si de fenomenele ei. – Din franceza Elementaire, limba latina Elementarius.
2Elementar, -ă adjectiv
1. de baza, esential, fundamental. ♢ care cuprinde principiile de baza ale unei discipline, stiinte etcetera o invatamant - = prima treapta a invatamantului cu caracter obligatoriu, unde se predau elementele de baza.
2. foarte simplu, rudimentar. o (matematica) functie -a = functie rationala, trigonometrica, exponentiala, logaritmica etcetera, precum si functiile obtinute din acestea, printr-un numar finit de operatii algebrice de compunere sau de inversare.
3. care tine de natura si de fenomenele ei. (< franceza elementaire, limba latina elementarius)
1. de baza, esential, fundamental. ♢ care cuprinde principiile de baza ale unei discipline, stiinte etcetera o invatamant - = prima treapta a invatamantului cu caracter obligatoriu, unde se predau elementele de baza.
2. foarte simplu, rudimentar. o (matematica) functie -a = functie rationala, trigonometrica, exponentiala, logaritmica etcetera, precum si functiile obtinute din acestea, printr-un numar finit de operatii algebrice de compunere sau de inversare.
3. care tine de natura si de fenomenele ei. (< franceza elementaire, limba latina elementarius)
3Elementar adjectiv 1. primar. (Curs, invatamant -.)
2. verifica cuvantul: simplu.
3. primar, rudimentar, simplu. (Notiuni - asupra ...)
4. esential, fundamental. (Principii - despre ...)
5. verifica cuvantul: usor.
2. verifica cuvantul: simplu.
3. primar, rudimentar, simplu. (Notiuni - asupra ...)
4. esential, fundamental. (Principii - despre ...)
5. verifica cuvantul: usor.
4Elementar adjectiv verifica cuvantul: natural.
5Elementar adjectiv m., plural elementari; f. singular elementara, plural elementare
6Elementar -a (-i, -e) 1) Care tine de esenta unui lucru sau a unui fenomen, de principiile si notiunile de baza ale unei discipline sau arte. Curs -. 2) Care reprezinta prima treapta, primul nivel. Învatamant -. 3) Care este simplu de tot; primitiv; rudimentar. /<fr. elementaire, limba latina elementarius
7Elementar, -ă adjectiv
1. Care constituie un element; de baza, esential. ♦ Care cuprinde primele notiuni sau principiile de baza ale unei discipline, ale unei arte etcetera ♢ Învatamant elementar = prima treapta a invatamantului public, cu caracter obligatoriu, unde se predau elementele de baza ale principalelor discipline.
2. Simplu, usor; cunoscut de toata lumea.
3. Natural, apartinand naturii si fenomenelor ei. [Conform: franceza elementaire, limba latina elementarius].
1. Care constituie un element; de baza, esential. ♦ Care cuprinde primele notiuni sau principiile de baza ale unei discipline, ale unei arte etcetera ♢ Învatamant elementar = prima treapta a invatamantului public, cu caracter obligatoriu, unde se predau elementele de baza ale principalelor discipline.
2. Simplu, usor; cunoscut de toata lumea.
3. Natural, apartinand naturii si fenomenelor ei. [Conform: franceza elementaire, limba latina elementarius].