Euristic -ă
Definitie, sens si explicatie
1Euristic, -ă, euristici, -ce, adjectiv , substantiv feminin
1. Adjectiv (Despre procedee metodologice) Care serveste la descoperirea unor cunostinte noi.
2. S.f. (Rar) Metoda de studiu si de cercetare bazata pe descoperirea de fapte noi; arta de a duce o disputa cu scopul de a descoperi adevarul. [Pronuntat: e-u-] – Din franceza Euristique.
1. Adjectiv (Despre procedee metodologice) Care serveste la descoperirea unor cunostinte noi.
2. S.f. (Rar) Metoda de studiu si de cercetare bazata pe descoperirea de fapte noi; arta de a duce o disputa cu scopul de a descoperi adevarul. [Pronuntat: e-u-] – Din franceza Euristique.
2Euristic, -ă I. adjectiv referitor la euristica. ♢ (despre procedee metodologice) care, prin intrebari, duce la descoperirea unor adevaruri noi.
Ii. substantiv feminin metoda de studiu si de cercetare prin descoperire; arta de a duce o disputa in scopul de a descoperi adevarul. (< franceza euristique)
Ii. substantiv feminin metoda de studiu si de cercetare prin descoperire; arta de a duce o disputa in scopul de a descoperi adevarul. (< franceza euristique)
3Euristic adjectiv m. (silabe e-u-), plural euristici; f. singular euristica, plural euristice
4Euristic -ca (-ci, -ce) Care tine de euristica; propriu euristicii. Metoda -ca. /<fr. euristique
5Euristic, -ă adjectiv (Despre procedee metodologice) Care duce prin intrebari la descoperirea unor adevaruri noi. [Pronume e-u-. / < franceza euristique].