Exclude
Definitie, sens si explicatie
1Exclude, exclud, verb Iii.
Tranzitiv A inlatura, a da afara, a elimina, a indeparta, a excepta. ♦ Reflexiv recipr. (Despre doua elemente) A se respinge ca fiind incompatibile, contrare. – Din limba latina Excludere.
Tranzitiv A inlatura, a da afara, a elimina, a indeparta, a excepta. ♦ Reflexiv recipr. (Despre doua elemente) A se respinge ca fiind incompatibile, contrare. – Din limba latina Excludere.
2A exclude antonim: a include
3Exclude verb I. tr. a da afara, a elimina, a nu admite.
Ii. reflexiv (despre doua elemente) a se respinge ca fiind incompatibile, contrare. (< limba latina excluder)
Ii. reflexiv (despre doua elemente) a se respinge ca fiind incompatibile, contrare. (< limba latina excluder)
4Exclude verb a elimina, a indeparta, a inlatura, a scoate. (A - pe cineva dintr-o organizatie.)
5Exclude verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural exclud; ger. excluzand; part. exclus
6A exclude exclud tranzitiv A da afara; a nu admite; a elimina. /<lat. excludere
7Exclude verb Iii. tr.
A da afara, a inlatura; a elimina, a nu admite. ♦ (Refl.; despre doua elemente) A se respinge ca fiind incompatibile, nepotrivite, contrare. [Pronume ecs-clu-, p.i. exclud, varianta esclude verb Iii. / < limba latina excludere].
A da afara, a inlatura; a elimina, a nu admite. ♦ (Refl.; despre doua elemente) A se respinge ca fiind incompatibile, nepotrivite, contrare. [Pronume ecs-clu-, p.i. exclud, varianta esclude verb Iii. / < limba latina excludere].