Existențialism
Definitie, sens si explicatie
1Existențialism substantiv neutru Doctrina filozofica conform careia reala este numai existenta umana, trairea afectiva a existentei de catre individ. [Pronuntat: eg-zis-ten-ti-a-] – Din franceza Existentialisme, limba germana Existentialismus.
2Existențialism substantiv neutru curent filozofic contemporan care propaga o conceptie tragica asupra existentei, generata de sentimentul instrainarii individului si care preconizeaza utopic dobandirea libertatii, prin desprinderea de relatiile social-istorice concrete. (< franceza existentialisme, limba germana Existentialismus)
3Existentialism substantiv neutru (silabe -ti-a-) [x pronume gz]
4Existențialism n.
Curent filozofic contemporan care considera drept reala doar existenta umana. /<fr. existentialisme
Curent filozofic contemporan care considera drept reala doar existenta umana. /<fr. existentialisme
5Existențialism substantiv neutru Curent filozofic idealist contemporan, generat de criza societatii burgheze si reprezentat prin mai multe directii, care au in comun propagarea unei conceptii tragice asupra existentei, preconizarea utopica a dobandirii libertatii, a fiintarii „autentice”, prin desprinderea individului de contextul relatiilor social-istorice. [Pronume eg-zis-ten-ti-a-. / conform limba germana Existentialismus, franceza existentialisme].
