Definitie Extern -ă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: ExtÉrn, -Ă, externi, -e, adjectiv , substantiv masculin si feminin: I. Adjectiv
1. Care se afla asezat in afara; din afara, exterior; strain. ♦ Politica externa = politica unui stat fata de celelalte state. (Matematica) Unghi extern = unghi format de o latura a unui triunghi cu prelungirea altei laturi; unghi format de doua drepte taiate de o secanta si aflat in afara dreptelor.
2. (Despre medicamente) Care se aplica numai pe suprafata corpului. II. Substantiv masculin si feminin:
1. Elev, ucenic care locuieste si ia masa in afara scolii sau a locului unde invata meseria.
2. Student in medicina care, in urma unui examen, este admis sa faca practica in spital. – Din franceza Externe, limba latina Externus.

Varianta definitie 2: Extern antonim: intern

Varianta definitie 3: ExtÉrn, -Ă I. adjectiv aflat in afara, din afara; exterior. o politica -a = politica unui stat fata de celelalte state; unghi - = fiecare dintre unghiurile formate de doua drepte taiate de o secanta si aflat in afara lor. ♢ (despre medicamente) care se administreaza la suprafata corpului.
II. substantiv masculin f.
1. elev, ucenic care locuieste si ia masa in afara scolii.
2. student in medicina practicant intr-o clinica. (< franceza externe, limba latina externus)

Varianta definitie 4: ExtÉrn adjectiv 1. verifica cuvantul: exterior.
2. verifica cuvantul: strain.

Varianta definitie 5: Extern adjectiv m., substantiv masculin, plural externi, f. singular externa, plural externe

Varianta definitie 6: ExtÉrn2 -a (-i, -e) masculin si feminin 1) Elev care urmeaza cursurile la o scoala, dar ia masa si locuieste in afara acesteia. 2) Student la medicina care face practica intr-un spital. /<fr. externe, limba latina externus

Varianta definitie 7: ExtÉrn1 -a (-i, -e) 1) Care este situat in spatiul de dinafara a ceva (sau a cuiva); exterior. 2) Care vine din afara; strain. 3) (despre medicamente) Care se aplica numai la suprafata corpului. /<fr. externe, limba latina externus

Varianta definitie 8: ExtÉrn, -Ă adjectiv Aflat in afara, la exterior; venit din afara; exterior; strain. ♢ Politica externa = politica unui stat fata de celelalte state; unghi extern = unghi format de doua drepte taiate de o secanta si aflat in afara lor. ♦ (Despre medicamente) Care se administreaza numai la suprafata corpului. substantiv masculin si feminin:
1. Elev, ucenic care locuieste si ia masa in afara scolii sau in afara locului unde invata meseria.
2. Student in medicina, admis prin concurs ca practicant intr-un spital fara a avea dreptul sa locuiasca in spital. [Conform: franceza externe, limba latina externus].