Face
Definitie, sens si explicatie
1Face, fac, verb Iii. A. Tranzitiv I.
1. A intocmi, a alcatui, a fauri, a realiza, a fabrica un obiect.
Face un gard. ♢ A procura un obiect, dispunand confectionarea lui de catre altcineva.
Îsi face pantofi.
2. A construi, a cladi; a ridica, a aseza.
Face o casa.
Face fanul stoguri.
3. A gati, a prepara, a pregati un aliment, o mancare.
4. A compune, a scrie, a crea o opera literara; a executa, a realiza o opera artistica.
5. A stabili o lege, o conventie, o intelegere.
6. A castiga, a agonisi, a strange bani, avere.
7. A pregati ceva intr-un anumit scop.
Îsi face bagajele. ♦ Expresie A face focul = a atata, a aprinde focul. ♢ A aranja (parul, sprancenele, buzele, unghiile etcetera). Ii.
1. (Despre femei) A naste. ♦ Expresie (Pop. si familiar) De cand l-a facut ma-sa sau de cand ma-sa l-a facut = de cand s-a nascut, dintotdeauna. ♢ (Despre soti) A procrea. ♢ (Despre mamifere) A fata. ♢ (Despre pasari) A oua.
2. (Despre pomi) A produce, a da roade; (despre plante) a scoate, a da muguri, frunze, flori etcetera
3. (despre fiinte si plante) A capata, a dobandi; a-i aparea.
A facut o batatura. ♢ A se imbolnavi de...
A facut scarlatina.
4. (În expresie) A face ochi = A) (despre puii unor animale) a putea deschide ochii (la cateva zile dupa nastere); B) (familiar, despre oameni) a se trezi, a se scula din somn.
A face burta (sau) pantece = a se ingrasa.
A face genunchi = (despre pantaloni) a se deforma (de multa purtare) in dreptul genunchilor. Iii.
1. A intocmi, a potrivi lucrurile astfel ca sa...; a da cuiva posibilitatea de a...
Ce-a facut, ce-a dres, ca a reusit...
2. A determina, a convinge.
Nu l-au putut face sa se insoare.
3. A obliga, a sili, a constrange, a pune pe cineva sa...
Nu ma face sa plec.
4. A predispune la ceva; a indemna.
Timpul urat il face trist. Iv.
1. A determina sau a ajuta pe cineva sau ceva sa-si schimbe starea initiala, sa ajunga intr-o anumita situatie.
L-a facut om. ♢ Expresie A face (sau, reflexiv, a se face) bine (sau sanatos) = a (se) insanatosi, a (se) vindeca.
2. A preface, a schimba, a transforma in...
Faceti din piatra aur. ♢ Expresie A face din tantar armasar = a exagera mult.
A face (cuiva) coastele pantec (sau spinarea cobza) = a bate (pe cineva) tare.
A face noaptea (sau din noapte) zi = a nu dormi, a ramane treaz toata noaptea.
A face (sau, reflexiv, a se face) praf = a (se) distruge, a (se) nimici.
3. A zice, a spune (despre cineva sau cuiva) ca este..., a califica; a invinui, a acuza pe cineva de...
L-a facut magar. ♢ Expresie A face (pe cineva) cum ii vine la gura = a ocari sau a certa (pe cineva) rau, fara a-si alege cuvintele, a batjocori (pe cineva).
A face (pe cineva) cu ou si cu otet verifica cuvantul: otet. V.
1. A savarsi, a faptui, a comite. ♢ Expresie Face ce face si... = incearca prin toate mijloacele si izbuteste sa...; nu stiu cum procedeaza ca...; vorba e ca...
A nu avea ce face (sau ce sa faca) = A) a nu avea o ocupatie; B) a nu-i ramane cuiva nimic de schimbat intr-o situatie, a nu avea posibilitatea sa se impotriveasca, sa obiecteze, sa ajute cu ceva; a nu avea incotro; C) se spune despre cineva (sau cuiva) care comite sau este pe punctul sa comita o imprudenta, o prostie, o gafa.
A nu avea ce face cu... = a nu avea (nici o) nevoie de..., a nu-i trebui; a nu-i folosi, a nu-i servi la nimic.
Ce (mai) faci? = cum iti merge? cum o (mai) duci? A face totul sau a face tot posibilul (sau in toate chipurile, posibilul si imposibilul) sa (sau ca sa) = a depune toate eforturile (pentru a realiza ceva). (exprimand surpriza neplacuta si purtand accentul in fraza) Ce face?! = cum?! cum se poate (una ca asta)? Ce (tot) faci (sau ce ai facut de)...? = ce ti s-a intamplat ca...? care e cauza ca...? Ce-i de facut (cu cineva sau cu ceva) ? = cum sa se procedeze (cu cineva sau cu ceva) ? N-am facut nimic = A) nu am realizat nimic, nu m-am ales cu nimic; B) nu sunt vinovat, nu am comis ceea ce mi se imputa.
Vazand si facand = procedand conform situatiei, imprejurarilor, fara un plan dinainte stabilit.
A avea a (sau de-a) face cu cineva (sau cu ceva) = A) a avea ceva comun cu cineva (sau cu ceva), a exista anumite relatii intre...; B) a o pati, a suporta consecintele faptelor sale.
Ce are a face? = ce legatura este (intre un lucru si altul)? Ce intereseaza? si ce-i cu asta? N-are a face! = nu intereseaza! n-are importanta! (Refl.) S-a facut! = ne-am inteles! s-a aranjat! Fii fara grija!
2. A provoca, a da nastere la..., a cauza, a pricinui.
A facut o incurcatura ♢ Expresie Nu face nimic! = (formula de politete cu care se raspunde celui ce-si cere scuze pentru un neajuns sau o suparare pricinuita fara voie) nu are nici o importanta! A i-o face (buna sau lata sau cu varf) sau a-i face (cuiva) una (si buna) = a-i pricinui cuiva un rau, un neajuns.
A(-si) face inima rea (sau sange rau) = a (se) supara, a (se) consuma.
A-si face ganduri (sau griji) = a se ingrijora. ♦ A arata, a manifesta, a acorda.
I-a facut toate onorurile.
3. A aduce la indeplinire; a realiza, a indeplini, a implini. si-a facut datoria. ♢ Expresie A face (un) targ (sau targul) = a cadea de acord, a incheia o tranzactie (comerciala). ♦ A juca (un meci).
4. A exercita, a practica o meserie.
Face avocatura. ♦ A studia, a urma un curs sau o forma de invatamant.
Face medicina.
5. (Cu complementul „semn”) A atrage cuiva atentia printr-un gest; a da cuiva sa inteleaga ceva printr-un semn. (Cu elipsa complementului) Face din cap ca a inteles. ♢ Expresie A face (cuiva) cu degetul = a ameninta (pe cineva) cu degetul aratator.
A face (cuiva) cu ochiul = A) a face (cuiva) un semn simbolic (inchizand si deschizand un ochi); B) a atrage, a imbia.
6. A parcurge, a strabate un drum sau o distanta.
A facut 2 kilometri.
7. A petrece, a parcurge un interval de timp.
Cu el si-a facut veacul. B. Intranzitiv I.
1. A proceda; a actiona; a se comporta.
Fa cum stii. ♦ Reflexiv (În constructii interogative) A se descurca intr-un anumit fel.
Ce se face acum?
2. A-i merge cuiva bine (sau rau), a o duce bine (sau rau).
3. (În superstitii, determinat prin „a bine”, „a rau”, „a ploaie” etcetera) A prevesti, a cobi.
Porcul face a ploaie.
4. (Pop.; in superstitii) A vraji, a fermeca; a descanta.
I-a facut de boala. Ii.
1. A valora, a pretui; a costa.
Cat fac pantofii?
2. (La pers. 3; cu valoare impersonala) A fi vrednic (de a...), a merita (sa...).
Scump, dar face!
3. (Familiar; in expresie) Nu face pentru... = A) nu e potrivit, nu corespunde pentru...; B) nu e de prestigiul cuiva, nu cadreaza cu... Iii.
1. A se indrepta, a merge, a porni (catre sau spre...; a o coti (spre...).
Am facut la dreapta. ♢ Reflexiv (Familiar) A se abate, a se duce (sau a veni), a se apropia.
Fa-te incoace!
2. A zice, a spune.
Am sa te cert, facea el. C. Reflexiv I.
1. (despre zi, noapte, intuneric etcetera) A se produce, a se ivi, a se lasa. ♦ A i se face (cuiva) negru (sau rosu etcetera) inaintea ochilor = a nu mai vedea, a i se face rau (din cauza supararii, a maniei); a se supara, a se mania foarte tare. ♢ Impers. (Popular) A i se parea cuiva ca vede sau ca aude ceva sau pe cineva (in vis sau in imaginatie).
Se facea ca vede un palat.
2. (despre drumuri, vai etcetera) A se desfasura, a se deschide (inaintea ochilor).
Se facea o vale lunga.
3. (despre senzatii sau sentimente; construit cu dativul pronumelui) A se naste, a se produce (in cineva) deodata, a fi cuprins de...
I s-a facut frica. ♢ A fi cuprins de o dorinta nestapanita pentru ceva, a simti dorul de...
I s-a facut de duca.
4. (Popular) A se intampla.
Ce s-a facut cu el? ♦ Expresie Ce s-a facut (cineva)? = ce a devenit? cum s-a descurcat? Cum se face ca... (sau de...) = cum e posibil ca...? Ii.
1. A ajunge, a deveni.
Copilul s-a facut mare. ♦ Locutiune verb A se face galben = a se ingalbeni.
A se face vanat = a se invineti.
A se face rosu. = a se inrosi, a se imbujora. ♦ Expresie A se face stapan pe ceva = a lua un lucru in stapinire cu forta sau fara a-i apartine.
A se face in doua = (despre drumuri, retele etcetera) a se bifurca, a se desparti, a se ramifica. ♢ A ajunge la numarul de..., la un total de...
Ceata se face de doua sute de osteni. ♢ A imbratisa cariera de..., a deveni.
Se face muncitor metalurgist. ♢ Intranzitiv A indeplini o treaba sau o functie ocazionala. ♢ (determinat prin „la loc”, „din nou”, „iarasi” etcetera) A redeveni.
S-a facut din nou om.
2. A se preface, a simula.
Se face ca pleaca. ♢ Intranzitiv A-si lua infatisarea de..., a se arata, a-si da aere de...
Face pe nevinovata. – Limba Latina Facere.
1. A intocmi, a alcatui, a fauri, a realiza, a fabrica un obiect.
Face un gard. ♢ A procura un obiect, dispunand confectionarea lui de catre altcineva.
Îsi face pantofi.
2. A construi, a cladi; a ridica, a aseza.
Face o casa.
Face fanul stoguri.
3. A gati, a prepara, a pregati un aliment, o mancare.
4. A compune, a scrie, a crea o opera literara; a executa, a realiza o opera artistica.
5. A stabili o lege, o conventie, o intelegere.
6. A castiga, a agonisi, a strange bani, avere.
7. A pregati ceva intr-un anumit scop.
Îsi face bagajele. ♦ Expresie A face focul = a atata, a aprinde focul. ♢ A aranja (parul, sprancenele, buzele, unghiile etcetera). Ii.
1. (Despre femei) A naste. ♦ Expresie (Pop. si familiar) De cand l-a facut ma-sa sau de cand ma-sa l-a facut = de cand s-a nascut, dintotdeauna. ♢ (Despre soti) A procrea. ♢ (Despre mamifere) A fata. ♢ (Despre pasari) A oua.
2. (Despre pomi) A produce, a da roade; (despre plante) a scoate, a da muguri, frunze, flori etcetera
3. (despre fiinte si plante) A capata, a dobandi; a-i aparea.
A facut o batatura. ♢ A se imbolnavi de...
A facut scarlatina.
4. (În expresie) A face ochi = A) (despre puii unor animale) a putea deschide ochii (la cateva zile dupa nastere); B) (familiar, despre oameni) a se trezi, a se scula din somn.
A face burta (sau) pantece = a se ingrasa.
A face genunchi = (despre pantaloni) a se deforma (de multa purtare) in dreptul genunchilor. Iii.
1. A intocmi, a potrivi lucrurile astfel ca sa...; a da cuiva posibilitatea de a...
Ce-a facut, ce-a dres, ca a reusit...
2. A determina, a convinge.
Nu l-au putut face sa se insoare.
3. A obliga, a sili, a constrange, a pune pe cineva sa...
Nu ma face sa plec.
4. A predispune la ceva; a indemna.
Timpul urat il face trist. Iv.
1. A determina sau a ajuta pe cineva sau ceva sa-si schimbe starea initiala, sa ajunga intr-o anumita situatie.
L-a facut om. ♢ Expresie A face (sau, reflexiv, a se face) bine (sau sanatos) = a (se) insanatosi, a (se) vindeca.
2. A preface, a schimba, a transforma in...
Faceti din piatra aur. ♢ Expresie A face din tantar armasar = a exagera mult.
A face (cuiva) coastele pantec (sau spinarea cobza) = a bate (pe cineva) tare.
A face noaptea (sau din noapte) zi = a nu dormi, a ramane treaz toata noaptea.
A face (sau, reflexiv, a se face) praf = a (se) distruge, a (se) nimici.
3. A zice, a spune (despre cineva sau cuiva) ca este..., a califica; a invinui, a acuza pe cineva de...
L-a facut magar. ♢ Expresie A face (pe cineva) cum ii vine la gura = a ocari sau a certa (pe cineva) rau, fara a-si alege cuvintele, a batjocori (pe cineva).
A face (pe cineva) cu ou si cu otet verifica cuvantul: otet. V.
1. A savarsi, a faptui, a comite. ♢ Expresie Face ce face si... = incearca prin toate mijloacele si izbuteste sa...; nu stiu cum procedeaza ca...; vorba e ca...
A nu avea ce face (sau ce sa faca) = A) a nu avea o ocupatie; B) a nu-i ramane cuiva nimic de schimbat intr-o situatie, a nu avea posibilitatea sa se impotriveasca, sa obiecteze, sa ajute cu ceva; a nu avea incotro; C) se spune despre cineva (sau cuiva) care comite sau este pe punctul sa comita o imprudenta, o prostie, o gafa.
A nu avea ce face cu... = a nu avea (nici o) nevoie de..., a nu-i trebui; a nu-i folosi, a nu-i servi la nimic.
Ce (mai) faci? = cum iti merge? cum o (mai) duci? A face totul sau a face tot posibilul (sau in toate chipurile, posibilul si imposibilul) sa (sau ca sa) = a depune toate eforturile (pentru a realiza ceva). (exprimand surpriza neplacuta si purtand accentul in fraza) Ce face?! = cum?! cum se poate (una ca asta)? Ce (tot) faci (sau ce ai facut de)...? = ce ti s-a intamplat ca...? care e cauza ca...? Ce-i de facut (cu cineva sau cu ceva) ? = cum sa se procedeze (cu cineva sau cu ceva) ? N-am facut nimic = A) nu am realizat nimic, nu m-am ales cu nimic; B) nu sunt vinovat, nu am comis ceea ce mi se imputa.
Vazand si facand = procedand conform situatiei, imprejurarilor, fara un plan dinainte stabilit.
A avea a (sau de-a) face cu cineva (sau cu ceva) = A) a avea ceva comun cu cineva (sau cu ceva), a exista anumite relatii intre...; B) a o pati, a suporta consecintele faptelor sale.
Ce are a face? = ce legatura este (intre un lucru si altul)? Ce intereseaza? si ce-i cu asta? N-are a face! = nu intereseaza! n-are importanta! (Refl.) S-a facut! = ne-am inteles! s-a aranjat! Fii fara grija!
2. A provoca, a da nastere la..., a cauza, a pricinui.
A facut o incurcatura ♢ Expresie Nu face nimic! = (formula de politete cu care se raspunde celui ce-si cere scuze pentru un neajuns sau o suparare pricinuita fara voie) nu are nici o importanta! A i-o face (buna sau lata sau cu varf) sau a-i face (cuiva) una (si buna) = a-i pricinui cuiva un rau, un neajuns.
A(-si) face inima rea (sau sange rau) = a (se) supara, a (se) consuma.
A-si face ganduri (sau griji) = a se ingrijora. ♦ A arata, a manifesta, a acorda.
I-a facut toate onorurile.
3. A aduce la indeplinire; a realiza, a indeplini, a implini. si-a facut datoria. ♢ Expresie A face (un) targ (sau targul) = a cadea de acord, a incheia o tranzactie (comerciala). ♦ A juca (un meci).
4. A exercita, a practica o meserie.
Face avocatura. ♦ A studia, a urma un curs sau o forma de invatamant.
Face medicina.
5. (Cu complementul „semn”) A atrage cuiva atentia printr-un gest; a da cuiva sa inteleaga ceva printr-un semn. (Cu elipsa complementului) Face din cap ca a inteles. ♢ Expresie A face (cuiva) cu degetul = a ameninta (pe cineva) cu degetul aratator.
A face (cuiva) cu ochiul = A) a face (cuiva) un semn simbolic (inchizand si deschizand un ochi); B) a atrage, a imbia.
6. A parcurge, a strabate un drum sau o distanta.
A facut 2 kilometri.
7. A petrece, a parcurge un interval de timp.
Cu el si-a facut veacul. B. Intranzitiv I.
1. A proceda; a actiona; a se comporta.
Fa cum stii. ♦ Reflexiv (În constructii interogative) A se descurca intr-un anumit fel.
Ce se face acum?
2. A-i merge cuiva bine (sau rau), a o duce bine (sau rau).
3. (În superstitii, determinat prin „a bine”, „a rau”, „a ploaie” etcetera) A prevesti, a cobi.
Porcul face a ploaie.
4. (Pop.; in superstitii) A vraji, a fermeca; a descanta.
I-a facut de boala. Ii.
1. A valora, a pretui; a costa.
Cat fac pantofii?
2. (La pers. 3; cu valoare impersonala) A fi vrednic (de a...), a merita (sa...).
Scump, dar face!
3. (Familiar; in expresie) Nu face pentru... = A) nu e potrivit, nu corespunde pentru...; B) nu e de prestigiul cuiva, nu cadreaza cu... Iii.
1. A se indrepta, a merge, a porni (catre sau spre...; a o coti (spre...).
Am facut la dreapta. ♢ Reflexiv (Familiar) A se abate, a se duce (sau a veni), a se apropia.
Fa-te incoace!
2. A zice, a spune.
Am sa te cert, facea el. C. Reflexiv I.
1. (despre zi, noapte, intuneric etcetera) A se produce, a se ivi, a se lasa. ♦ A i se face (cuiva) negru (sau rosu etcetera) inaintea ochilor = a nu mai vedea, a i se face rau (din cauza supararii, a maniei); a se supara, a se mania foarte tare. ♢ Impers. (Popular) A i se parea cuiva ca vede sau ca aude ceva sau pe cineva (in vis sau in imaginatie).
Se facea ca vede un palat.
2. (despre drumuri, vai etcetera) A se desfasura, a se deschide (inaintea ochilor).
Se facea o vale lunga.
3. (despre senzatii sau sentimente; construit cu dativul pronumelui) A se naste, a se produce (in cineva) deodata, a fi cuprins de...
I s-a facut frica. ♢ A fi cuprins de o dorinta nestapanita pentru ceva, a simti dorul de...
I s-a facut de duca.
4. (Popular) A se intampla.
Ce s-a facut cu el? ♦ Expresie Ce s-a facut (cineva)? = ce a devenit? cum s-a descurcat? Cum se face ca... (sau de...) = cum e posibil ca...? Ii.
1. A ajunge, a deveni.
Copilul s-a facut mare. ♦ Locutiune verb A se face galben = a se ingalbeni.
A se face vanat = a se invineti.
A se face rosu. = a se inrosi, a se imbujora. ♦ Expresie A se face stapan pe ceva = a lua un lucru in stapinire cu forta sau fara a-i apartine.
A se face in doua = (despre drumuri, retele etcetera) a se bifurca, a se desparti, a se ramifica. ♢ A ajunge la numarul de..., la un total de...
Ceata se face de doua sute de osteni. ♢ A imbratisa cariera de..., a deveni.
Se face muncitor metalurgist. ♢ Intranzitiv A indeplini o treaba sau o functie ocazionala. ♢ (determinat prin „la loc”, „din nou”, „iarasi” etcetera) A redeveni.
S-a facut din nou om.
2. A se preface, a simula.
Se face ca pleaca. ♢ Intranzitiv A-si lua infatisarea de..., a se arata, a-si da aere de...
Face pe nevinovata. – Limba Latina Facere.
2A (se) face antonim: a (se) desface
3A face antonim: a strica
4Face verb
1. verifica cuvantul: executa.
2. verifica cuvantul: fabrica.
3. verifica cuvantul: confectiona.
4. verifica cuvantul: realiza.
5. a efectua, a executa, a fauri, a infaptui, a realiza, a savarsi. (A - o lucrare durabila)
6. verifica cuvantul: desfasura.
7. verifica cuvantul: intampla.
8. verifica cuvantul: construi.
9. verifica cuvantul: gati.
10. a da. (A - o gaura.)
11. verifica cuvantul: pregati.
12. verifica cuvantul: lustrui.
13. verifica cuvantul: aprinde.
14. verifica cuvantul: redacta.
15. verifica cuvantul: opera.
16. verifica cuvantul: intreprinde.
17. verifica cuvantul: juca.
18. a efectua.
19. verifica cuvantul: profesa.
20. verifica cuvantul: studia.
21. verifica cuvantul: proceda.
22. verifica cuvantul: naste.
23. verifica cuvantul: fata.
24. verifica cuvantul: procrea.
25. verifica cuvantul: oua.
26. verifica cuvantul: rodi.
27. verifica cuvantul: produce.
28. verifica cuvantul: institui.
29. verifica cuvantul: administra.
30. (familiar) a trage. (A - un chef.)
31. verifica cuvantul: comite.
32. verifica cuvantul: inventa.
33. verifica cuvantul: crea.
34. verifica cuvantul: deveni.
35. verifica cuvantul: deveni.
36. verifica cuvantul: transforma.
37. a preface, a schimba, a transforma. (Bautura, din om te - neom.)
38. verifica cuvantul: simula.
39. verifica cuvantul: convinge.
40. verifica cuvantul: provoca.
41. verifica cuvantul: starni.
42. verifica cuvantul: constrange.
43. verifica cuvantul: predestina.
44. verifica cuvantul: vraji.
45. verifica cuvantul: prevesti. (- a ...)
46. verifica cuvantul: contracta.
47. verifica cuvantul: economisi.
48. verifica cuvantul: costa.
49. verifica cuvantul: valora.
50. a merita. (Dai un ban, dar -.)
51. verifica cuvantul: desemna.
52. verifica cuvantul: califica.
53. a se ivi, a se lasa, a sosi, a veni. (Cum se - seara, pleaca.)
54. verifica cuvantul: zice.
55. verifica cuvantul: parcurge.
1. verifica cuvantul: executa.
2. verifica cuvantul: fabrica.
3. verifica cuvantul: confectiona.
4. verifica cuvantul: realiza.
5. a efectua, a executa, a fauri, a infaptui, a realiza, a savarsi. (A - o lucrare durabila)
6. verifica cuvantul: desfasura.
7. verifica cuvantul: intampla.
8. verifica cuvantul: construi.
9. verifica cuvantul: gati.
10. a da. (A - o gaura.)
11. verifica cuvantul: pregati.
12. verifica cuvantul: lustrui.
13. verifica cuvantul: aprinde.
14. verifica cuvantul: redacta.
15. verifica cuvantul: opera.
16. verifica cuvantul: intreprinde.
17. verifica cuvantul: juca.
18. a efectua.
19. verifica cuvantul: profesa.
20. verifica cuvantul: studia.
21. verifica cuvantul: proceda.
22. verifica cuvantul: naste.
23. verifica cuvantul: fata.
24. verifica cuvantul: procrea.
25. verifica cuvantul: oua.
26. verifica cuvantul: rodi.
27. verifica cuvantul: produce.
28. verifica cuvantul: institui.
29. verifica cuvantul: administra.
30. (familiar) a trage. (A - un chef.)
31. verifica cuvantul: comite.
32. verifica cuvantul: inventa.
33. verifica cuvantul: crea.
34. verifica cuvantul: deveni.
35. verifica cuvantul: deveni.
36. verifica cuvantul: transforma.
37. a preface, a schimba, a transforma. (Bautura, din om te - neom.)
38. verifica cuvantul: simula.
39. verifica cuvantul: convinge.
40. verifica cuvantul: provoca.
41. verifica cuvantul: starni.
42. verifica cuvantul: constrange.
43. verifica cuvantul: predestina.
44. verifica cuvantul: vraji.
45. verifica cuvantul: prevesti. (- a ...)
46. verifica cuvantul: contracta.
47. verifica cuvantul: economisi.
48. verifica cuvantul: costa.
49. verifica cuvantul: valora.
50. a merita. (Dai un ban, dar -.)
51. verifica cuvantul: desemna.
52. verifica cuvantul: califica.
53. a se ivi, a se lasa, a sosi, a veni. (Cum se - seara, pleaca.)
54. verifica cuvantul: zice.
55. verifica cuvantul: parcurge.
5Face verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural fac, 1 plural facem, 2 plural faceti; imper. 2 singular fa, neg. nu face; part. facut
6A se face ma fac intranzitiv I. 1) A avea loc accidental; a se intampla. Ce se face pe lume! ♢ Ce s-a facut (cu cineva)? Ce s-a intamplat (cu cineva)? S-a facut! ne-am inteles! 2) A se crea aparenta; a se parea; a parea. Se facea ca zburam. 3) A incepe sa fie; a deveni; a ajunge. - actor. - mare. ♢ - nevazut a disparea. - de ocara (sau De rusine) a se compromite, atragandu-si oprobriul public. 4) verifica cuvantul: A se preface. ♢ - mort in papusoi a se preface. Ii. (in imbinari) 1) (despre perioade ale zilei, fenomene sau stari ale naturii) - ziua. - frig. 2) (despre cai de comunicatie) - drum. - partie. 3) (despre senzatii sau sentimente) A i - dor. 4) (despre persoane sugerand ideea de procurare sau de obtinere) - cu casa. - cu diploma.
2. tranz.
A trece dintr-o stare in alta; a deveni. - medic. /<lat. facere
2. tranz.
A trece dintr-o stare in alta; a deveni. - medic. /<lat. facere
7A Face fac
1. tranzitiv I. 1) (bunuri materiale sau valori spirituale) A realiza prin efort fizic sau intelectual. -o casa. - poezii. 2) (obiecte care necesita ingrijire) A aranja in ordinea cuvenita. - patul. 3) (avere, bani etcetera) A aduna, sporind mereu. ♢ - banul cu ciocanul a castiga usor bani multi. 4) (urmat de o propozitie complementara cu verbul la conjuctiv) A determina actionand intr-un anumit fel. - sa plece. 5) (persoane) A desemna printr-un calificativ (de obicei depreciativ); a numi; a califica; a eticheta; a considera; a taxa. ♢ A-l - (pe cineva) cum ii vine la gura a ocari (pe cineva), folosind cuvinte la intamplare. 6) (mai ales abstracte) A efectua, procedand intr-un anumit fel. - un bine. ♢ Tace si face se spune despre cineva care infaptuieste pe tacute un lucru surprinzator. Una zice si alta face spune intr-un fel si procedeaza altfel. Usor de zis, greu de facut (sau Usor a zice, greu -) nu e usor sa rezolvi o problema complicata. - pomana a) a darui cuiva ceva; b) a face cuiva un mare bine. - abstractie a nu lua in considerare; a ignora. - uz de forta a folosi puterea in scopuri nepermise. A nu avea ce face (sau Ce sa faca) a) a nu fi ocupat cu ceva; b) a nu avea posibilitatea de a se impotrivi; a nu avea incotro. Ce are - ? a) ce importanta, ce legatura este? N-are - n-are importanta. 7) (suparari, necazuri, placeri, bucurii etcetera) A avea drept efect; a pricinui; a cauza; a provoca; a produce. ♢ A-i - cuiva de lucru a complica cuiva rezolvarea unei chestiuni. A i-o - buna (sau Lata) a pricinui un mare rau. 8) (pictura, stiinta, politica etcetera) A practica in mod sistematic. 9) (in imbinari cu substantivul ce indica o institutie sau o forma de invatamant) A frecventa, studiind. - Universitatea. 10) (drumuri, distante) A strabate de la un capat la altul; a parcurge. ♢ A-si - drum (La cineva) a cauta pretext pentru a vizita pe cineva. 11) (intervale de timp, perioade) A consuma, efectuand un lucru. ♢ - chindia a se odihni la chindii. Ii. (in imbinari stabile) 1) (sugereaza ideea de semnalizare) - (cuiva) cu degetul. - (cuiva) cu ochiul (sau Din ochi). 2) (sugereaza ideea de transformare) - om (pe cineva). ♢ - de ocara (sau De rusine) a compromite, atragand oprobriul public. - (pe cineva) din cal magar a-si bate joc de cineva, injosindu-l. - (pe cineva) cuc (sau Tun) a-l imbata tare (pe cineva). - (cuiva) coastele pantece a bate tare pe cineva. - praf (pe cineva) a nimici, a distruge pe cineva. - ochii mari a se mira. - falci (Burta sau pantece) a se ingrasa. - genunchi a se evidentia urmele genunchilor la pantalonii purtati mult. 3) (sugereaza ideea de imbolnavire) - galci. 4) (sugereaza ideea de perpetuare a speciei) - copii. - fructe. - floare. 5) (sugereaza ideea de relatie) - prietenie. ♢ - gura a face galagie. Iii. (impreuna cu unele substantive formeaza locutiuni verbale avand sensul substantivului cu care se imbina): - chef a chefui. - glume a glumi. A-si - griji a se ingrijora. - dragoste (sau Sex) a savarsi actul sexual; a se imperechea.
2. instranzitiv I. 1) A actiona dupa cum dicteaza imprejurarile sau constiinta; a proceda. 2) (mai ales in superstitii) A vesti aparitia (unui fenomen sau a unui eveniment). - a ploaie. 3) (in povesti si in superstitii) A lega prin vraji; a vraji; a fermeca. - de dragoste. 4) A prezenta o anumita valoare (baneasca); a valora; a pretui; a costa. Cat face un palton? 5) A fi egal. Trei ori trei fac noua. 6) A prezenta interes. Face sa vezi acest oras. 7) A fi convenabil. Face sa zbori cu avionul. 8) (in vorbirea dialogata ca remarca a autorului) A exprima prin grai; a reda prin cuvinte; a zice; a spune. 9) (urmat de un complement circumstantial ce indica o directie) A lua directia; a se indrepta; a apuca. - la stanga. - spre sat. 10) A cauta sa apara altfel decat este. - pe desteptul.
Ii. (impreuna cu onomatopeele formeaza locutiuni verbale intranzitive) - harsti! - zdup. /<lat. facere
1. tranzitiv I. 1) (bunuri materiale sau valori spirituale) A realiza prin efort fizic sau intelectual. -o casa. - poezii. 2) (obiecte care necesita ingrijire) A aranja in ordinea cuvenita. - patul. 3) (avere, bani etcetera) A aduna, sporind mereu. ♢ - banul cu ciocanul a castiga usor bani multi. 4) (urmat de o propozitie complementara cu verbul la conjuctiv) A determina actionand intr-un anumit fel. - sa plece. 5) (persoane) A desemna printr-un calificativ (de obicei depreciativ); a numi; a califica; a eticheta; a considera; a taxa. ♢ A-l - (pe cineva) cum ii vine la gura a ocari (pe cineva), folosind cuvinte la intamplare. 6) (mai ales abstracte) A efectua, procedand intr-un anumit fel. - un bine. ♢ Tace si face se spune despre cineva care infaptuieste pe tacute un lucru surprinzator. Una zice si alta face spune intr-un fel si procedeaza altfel. Usor de zis, greu de facut (sau Usor a zice, greu -) nu e usor sa rezolvi o problema complicata. - pomana a) a darui cuiva ceva; b) a face cuiva un mare bine. - abstractie a nu lua in considerare; a ignora. - uz de forta a folosi puterea in scopuri nepermise. A nu avea ce face (sau Ce sa faca) a) a nu fi ocupat cu ceva; b) a nu avea posibilitatea de a se impotrivi; a nu avea incotro. Ce are - ? a) ce importanta, ce legatura este? N-are - n-are importanta. 7) (suparari, necazuri, placeri, bucurii etcetera) A avea drept efect; a pricinui; a cauza; a provoca; a produce. ♢ A-i - cuiva de lucru a complica cuiva rezolvarea unei chestiuni. A i-o - buna (sau Lata) a pricinui un mare rau. 8) (pictura, stiinta, politica etcetera) A practica in mod sistematic. 9) (in imbinari cu substantivul ce indica o institutie sau o forma de invatamant) A frecventa, studiind. - Universitatea. 10) (drumuri, distante) A strabate de la un capat la altul; a parcurge. ♢ A-si - drum (La cineva) a cauta pretext pentru a vizita pe cineva. 11) (intervale de timp, perioade) A consuma, efectuand un lucru. ♢ - chindia a se odihni la chindii. Ii. (in imbinari stabile) 1) (sugereaza ideea de semnalizare) - (cuiva) cu degetul. - (cuiva) cu ochiul (sau Din ochi). 2) (sugereaza ideea de transformare) - om (pe cineva). ♢ - de ocara (sau De rusine) a compromite, atragand oprobriul public. - (pe cineva) din cal magar a-si bate joc de cineva, injosindu-l. - (pe cineva) cuc (sau Tun) a-l imbata tare (pe cineva). - (cuiva) coastele pantece a bate tare pe cineva. - praf (pe cineva) a nimici, a distruge pe cineva. - ochii mari a se mira. - falci (Burta sau pantece) a se ingrasa. - genunchi a se evidentia urmele genunchilor la pantalonii purtati mult. 3) (sugereaza ideea de imbolnavire) - galci. 4) (sugereaza ideea de perpetuare a speciei) - copii. - fructe. - floare. 5) (sugereaza ideea de relatie) - prietenie. ♢ - gura a face galagie. Iii. (impreuna cu unele substantive formeaza locutiuni verbale avand sensul substantivului cu care se imbina): - chef a chefui. - glume a glumi. A-si - griji a se ingrijora. - dragoste (sau Sex) a savarsi actul sexual; a se imperechea.
2. instranzitiv I. 1) A actiona dupa cum dicteaza imprejurarile sau constiinta; a proceda. 2) (mai ales in superstitii) A vesti aparitia (unui fenomen sau a unui eveniment). - a ploaie. 3) (in povesti si in superstitii) A lega prin vraji; a vraji; a fermeca. - de dragoste. 4) A prezenta o anumita valoare (baneasca); a valora; a pretui; a costa. Cat face un palton? 5) A fi egal. Trei ori trei fac noua. 6) A prezenta interes. Face sa vezi acest oras. 7) A fi convenabil. Face sa zbori cu avionul. 8) (in vorbirea dialogata ca remarca a autorului) A exprima prin grai; a reda prin cuvinte; a zice; a spune. 9) (urmat de un complement circumstantial ce indica o directie) A lua directia; a se indrepta; a apuca. - la stanga. - spre sat. 10) A cauta sa apara altfel decat este. - pe desteptul.
Ii. (impreuna cu onomatopeele formeaza locutiuni verbale intranzitive) - harsti! - zdup. /<lat. facere
8Face (fac, facut), verb –
1. A infaptui, a produce. –
2. A crea, a izvori. –
3. A da forma. –
4. A construi, a dura, a edifica. –
5. A plasmui, a imagine, a scrie, a picta. –
6. A naste, a da viata, a aduce pe lume. –
7. A rodi, a da roade. –
8. A produce, a provoca. –
9. A transforma, a preface, a deveni. –
10. A insuma, a valora. –
11. A petrece, a parcurge un interval de timp. –
12. A savirsi, a faptui, a comite. –
13. A executa, a practica, a exercita. –
14. A se ocupa cu ceva. –
15. A se afla, a se gasi. –
16. A pregati, a aranja. –
17. A curata. –
18. A intocmi, a elabora. –
19. A aprinde. –
20. A gati, a pregati. –
21. A imparti cartile de joc. –
22. A proceda, a se comporta. –
23. A se descurca. –
24. A stabili, a introduce. –
25. A tine, a efectua, a organiza. –
26. A vorbi, a rosti. –
27. A vraji, a fermeca. –
28. A pricinui, a cauza. –
29. A se indrepta, a o lua spre. –
30. (Refl.) A deveni, a ajunge. –
31. (Refl.) A se preface, a se preschimba. –
32. A se produce, a se ivi. –
33. (Refl.) A creste, a se forma. –
34. (Refl.) A se arata. –
35. (Refl.) A parea, a da impresia. –
36. (Refl.) A se abate, a se indeparta. –
37. (Refl.) Cu prep. pe, a dobindi, a capata. –
38. (Refl., impersonal) Merita, se cuvine, se cade. –
39. (Refl. cu dat.) A-si cauta: isi facea de lucru pe linga vatra (Rebreanu). –
40. (Cu pronume dat. si acuzativ) A i-o plati cuiva, a se razbuna: eram in adevar hotarita sa i-o fac (Bassarabescu). –
41. (Imperativ) Du-te, mergi; exprima un imperativ atenuat: pina una alta, fa de te spala (Galaction). – Mr. fac, fapta, fatire; megl. fac, fat, istr. facu, facut.
Limba Latina facĕre (Diez 182; Puscariu 566; Candrea-dens., 534; Rew 3128; Dar); conform limba italiana fare (sard. fakere), prov., franceza faire, sp. hacer, port. fazer.
Verifica cuvantul: si Gust.
Rudberg, Le developpement de facere dans les langues romanes, Paris
1873. Sensul de „a naste, a da viata” (6) apare de asemenea in mai multe multe dialecte limba italiana Sensul 41 este frecvent in verifica cuvantul: limba italiana (conform Dante, Inferno, Xvii, 93: Fa che tu m’abbracce).
Derivat facere, substantiv feminin (fapt, act; actiune; cuvant invechit, opera; creatie; nastere); facas, substantiv masculin (invechit, vrajitor, vraci); facator, substantiv masculin (invechit, creator, autor), der. cu sufix – ator, l-a inlocuit pe faptor si este la rindul lui deplasat de faptuitor, pastrat numai in comp. binefacator, adjectiv (care face bine); raufacator, substantiv masculin (criminal); facatura, substantiv feminin (vraja, farmec); facut, substantiv neutru (munca, activitate; nastere; vraja); aface, adverb (in expresia a avea aface, a avea legatura), de la inf. a face, conform afacere; contraface, verb, reconstituit pe baza franceza contrefaire; desface, mr. disfeatire, verb (a desface; a deschide, a destupa; a anula; a dezdoi); preface, mr. prifac, prifatire, megl. prufac, verb (a modifica, a transforma, a reface; reflexiv, a se transforma; reflexiv, a simula, a se preface), dupa Puscariu 1371 reprezinta un limba latina *per-facĕre (in loc de perfĭcĕre), cu ultimul sens imprumutat din limba rusa pritvorjati sja (mai probabil este o formatie neologica, din secolul Xix, ca prefira, pregati, etcetera); prefacatorie, substantiv feminin (simulare; ipocrizie); prefacut, adjectiv (transformat, ipocrit); reface, verb (a face din nou, a restaura), formatie neol.
Conform: fapt, faptura.
Derivat neol. factaj, substantiv neutru (distribuire la domiciliu), din franceza factage; factice, adjectiv (fictiv; artificial), din franceza factice; factiune, substantiv feminin (banda; grupare politica), din franceza faction; factios, adjectiv (care face parte dintr-o factiune), din limba latina factiosus, prin intermediul franceza factieux; factor, substantiv masculin (postar), din limba latina factor, prin intermediul franceza facteur (se eccentueaza factor si factor, pentru sensul 2); factorie, substantiv feminin (agentie), din sp. factotum, substantiv masculin, din lat., prin intermediul franceza; factura, substantiv feminin, din franceza facture; factura, verb, din franceza facturer; facturier, substantiv neutru, din franceza facturier.
1. A infaptui, a produce. –
2. A crea, a izvori. –
3. A da forma. –
4. A construi, a dura, a edifica. –
5. A plasmui, a imagine, a scrie, a picta. –
6. A naste, a da viata, a aduce pe lume. –
7. A rodi, a da roade. –
8. A produce, a provoca. –
9. A transforma, a preface, a deveni. –
10. A insuma, a valora. –
11. A petrece, a parcurge un interval de timp. –
12. A savirsi, a faptui, a comite. –
13. A executa, a practica, a exercita. –
14. A se ocupa cu ceva. –
15. A se afla, a se gasi. –
16. A pregati, a aranja. –
17. A curata. –
18. A intocmi, a elabora. –
19. A aprinde. –
20. A gati, a pregati. –
21. A imparti cartile de joc. –
22. A proceda, a se comporta. –
23. A se descurca. –
24. A stabili, a introduce. –
25. A tine, a efectua, a organiza. –
26. A vorbi, a rosti. –
27. A vraji, a fermeca. –
28. A pricinui, a cauza. –
29. A se indrepta, a o lua spre. –
30. (Refl.) A deveni, a ajunge. –
31. (Refl.) A se preface, a se preschimba. –
32. A se produce, a se ivi. –
33. (Refl.) A creste, a se forma. –
34. (Refl.) A se arata. –
35. (Refl.) A parea, a da impresia. –
36. (Refl.) A se abate, a se indeparta. –
37. (Refl.) Cu prep. pe, a dobindi, a capata. –
38. (Refl., impersonal) Merita, se cuvine, se cade. –
39. (Refl. cu dat.) A-si cauta: isi facea de lucru pe linga vatra (Rebreanu). –
40. (Cu pronume dat. si acuzativ) A i-o plati cuiva, a se razbuna: eram in adevar hotarita sa i-o fac (Bassarabescu). –
41. (Imperativ) Du-te, mergi; exprima un imperativ atenuat: pina una alta, fa de te spala (Galaction). – Mr. fac, fapta, fatire; megl. fac, fat, istr. facu, facut.
Limba Latina facĕre (Diez 182; Puscariu 566; Candrea-dens., 534; Rew 3128; Dar); conform limba italiana fare (sard. fakere), prov., franceza faire, sp. hacer, port. fazer.
Verifica cuvantul: si Gust.
Rudberg, Le developpement de facere dans les langues romanes, Paris
1873. Sensul de „a naste, a da viata” (6) apare de asemenea in mai multe multe dialecte limba italiana Sensul 41 este frecvent in verifica cuvantul: limba italiana (conform Dante, Inferno, Xvii, 93: Fa che tu m’abbracce).
Derivat facere, substantiv feminin (fapt, act; actiune; cuvant invechit, opera; creatie; nastere); facas, substantiv masculin (invechit, vrajitor, vraci); facator, substantiv masculin (invechit, creator, autor), der. cu sufix – ator, l-a inlocuit pe faptor si este la rindul lui deplasat de faptuitor, pastrat numai in comp. binefacator, adjectiv (care face bine); raufacator, substantiv masculin (criminal); facatura, substantiv feminin (vraja, farmec); facut, substantiv neutru (munca, activitate; nastere; vraja); aface, adverb (in expresia a avea aface, a avea legatura), de la inf. a face, conform afacere; contraface, verb, reconstituit pe baza franceza contrefaire; desface, mr. disfeatire, verb (a desface; a deschide, a destupa; a anula; a dezdoi); preface, mr. prifac, prifatire, megl. prufac, verb (a modifica, a transforma, a reface; reflexiv, a se transforma; reflexiv, a simula, a se preface), dupa Puscariu 1371 reprezinta un limba latina *per-facĕre (in loc de perfĭcĕre), cu ultimul sens imprumutat din limba rusa pritvorjati sja (mai probabil este o formatie neologica, din secolul Xix, ca prefira, pregati, etcetera); prefacatorie, substantiv feminin (simulare; ipocrizie); prefacut, adjectiv (transformat, ipocrit); reface, verb (a face din nou, a restaura), formatie neol.
Conform: fapt, faptura.
Derivat neol. factaj, substantiv neutru (distribuire la domiciliu), din franceza factage; factice, adjectiv (fictiv; artificial), din franceza factice; factiune, substantiv feminin (banda; grupare politica), din franceza faction; factios, adjectiv (care face parte dintr-o factiune), din limba latina factiosus, prin intermediul franceza factieux; factor, substantiv masculin (postar), din limba latina factor, prin intermediul franceza facteur (se eccentueaza factor si factor, pentru sensul 2); factorie, substantiv feminin (agentie), din sp. factotum, substantiv masculin, din lat., prin intermediul franceza; factura, substantiv feminin, din franceza facture; factura, verb, din franceza facturer; facturier, substantiv neutru, din franceza facturier.
9Face, fac verb I. v.t. (eufem. – d. barbati) a avea un contact sexual. Ii v.r. a se imbata. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)