Farf
Definitie, sens si explicatie
1Farf- – Radacina expresiva, bazata pe consonanta f-r-f (si la formele firf-, forf-), si care pare a evoca ideea de a bolborosi, conform filfii.
Conform: Iordan, Bf, Ii,
190. Derivat firfali, verb reflexiv (Banat, a se lauda, a se fuduli); firfala, substantiv masculin (persoana inconstanta); firfinatic, adjectiv (flecar); farfasit, adjectiv (pungas, haimana, golan; bilbiit); farfazoane, substantiv feminin plural (fasoane, nazuri); farfuza, substantiv feminin (femeie nerusinata), conform Iordan, Bf, Vii, 255; firfiriu, adjectiv (coate-goale, pirlit), pare incrucisat cu pirpiriu (dupa Cihac, Ii, 499 din mag. fityfirity „golan”); firfiric, substantiv masculin (mica de argint), datorita micimii sale, conform firfirica, substantiv masculin (sarac, nevoias; aiurit, traznit), dupa Roesler, 47, din limba turca: ferferet „usuratate”; dupa Cihac, Ii, 108, din pol. firka „moneda” de 4 grosi, si aceasta din limba germana vier; dupa Capidan, in Dar, in loc de *firfenic, si acesta din limba germana vier Pfennig(e); dupa Scriban, din limba turca: firfiri „purpuriu”, sau din limba germana fünfer „a cite cinci”, sau din limba germana Pfifferling „ciuperca”); filfizon, substantiv masculin (tinar neserios), pentru al carui sufix conform farfazoane (dupa Candrea si Dar, de la refrenul cintecului revolutionar La Carmagnole: vive le son, ipoteza cu totul absurda; dupa Scriban, in legatura cu filosof); foarfa (var. forfoanda), adjectiv (prost imbracat; flecar); forfodii, substantiv feminin (Trans. de Nord, minciuni); forfoi, substantiv neutru (Trans., fast, pompa); inforfoia (var. inforfoca), verb (Trans., a gati, a dichisi), conform firfali; forfoti (var. folfoti, filfoti, forfai, forcoti), verb (a fierbe; a misuna; a palavragi; a umbla mult); forfota (var. forfa, filfota), adverb (repede, in mare vinzoleala); forfoteala (var. forcoteala), substantiv feminin (vinzoleala, foiala; zarva), conform Alr, Ii, 20 si Iordan, Bf, Ii,
191. Firlifus, substantiv masculin (persoana slaba, mofturoasa sau laudaroasa), face parte din aceeasi familie expresiva (dupa Tiktin, din limba germana Firlefanz „om desfrinat”; dupa Bogrea, Dacor., I, 276, din limba turca: feilesuf „filosof”).
Derivat acestei radacini se confunda usor cu cei ai lui filf-.
Conform: si fof-.
Conform: Iordan, Bf, Ii,
190. Derivat firfali, verb reflexiv (Banat, a se lauda, a se fuduli); firfala, substantiv masculin (persoana inconstanta); firfinatic, adjectiv (flecar); farfasit, adjectiv (pungas, haimana, golan; bilbiit); farfazoane, substantiv feminin plural (fasoane, nazuri); farfuza, substantiv feminin (femeie nerusinata), conform Iordan, Bf, Vii, 255; firfiriu, adjectiv (coate-goale, pirlit), pare incrucisat cu pirpiriu (dupa Cihac, Ii, 499 din mag. fityfirity „golan”); firfiric, substantiv masculin (mica de argint), datorita micimii sale, conform firfirica, substantiv masculin (sarac, nevoias; aiurit, traznit), dupa Roesler, 47, din limba turca: ferferet „usuratate”; dupa Cihac, Ii, 108, din pol. firka „moneda” de 4 grosi, si aceasta din limba germana vier; dupa Capidan, in Dar, in loc de *firfenic, si acesta din limba germana vier Pfennig(e); dupa Scriban, din limba turca: firfiri „purpuriu”, sau din limba germana fünfer „a cite cinci”, sau din limba germana Pfifferling „ciuperca”); filfizon, substantiv masculin (tinar neserios), pentru al carui sufix conform farfazoane (dupa Candrea si Dar, de la refrenul cintecului revolutionar La Carmagnole: vive le son, ipoteza cu totul absurda; dupa Scriban, in legatura cu filosof); foarfa (var. forfoanda), adjectiv (prost imbracat; flecar); forfodii, substantiv feminin (Trans. de Nord, minciuni); forfoi, substantiv neutru (Trans., fast, pompa); inforfoia (var. inforfoca), verb (Trans., a gati, a dichisi), conform firfali; forfoti (var. folfoti, filfoti, forfai, forcoti), verb (a fierbe; a misuna; a palavragi; a umbla mult); forfota (var. forfa, filfota), adverb (repede, in mare vinzoleala); forfoteala (var. forcoteala), substantiv feminin (vinzoleala, foiala; zarva), conform Alr, Ii, 20 si Iordan, Bf, Ii,
191. Firlifus, substantiv masculin (persoana slaba, mofturoasa sau laudaroasa), face parte din aceeasi familie expresiva (dupa Tiktin, din limba germana Firlefanz „om desfrinat”; dupa Bogrea, Dacor., I, 276, din limba turca: feilesuf „filosof”).
Derivat acestei radacini se confunda usor cu cei ai lui filf-.
Conform: si fof-.