Definitie Fată - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: FatĂ, fete, substantiv feminin
1. Persoana de sex feminin, nemaritata. ♢ Fata in casa = fata (tanara) angajata ca femeie de serviciu intr-o gospodarie.
Fata batrana = fata trecuta de varsta de maritat si care a ramas necasatorita. ♦ Fecioara, virgina.
2. (În raport cu parintii) Fiica. – Limba Latina Feta.

Varianta definitie 2: FatĂ substantiv
1. copila, (invechit si reg.) prunca. (Un grup de -ete.)
2. verifica cuvantul: fecioara.
3. verifica cuvantul: fiica.

Varianta definitie 3: Fata substantiv feminin, g.-d. art. fetei; plural fete

Varianta definitie 4: FatĂ fete f. 1) Persoana de sex feminin de la nastere pana la casatorie; duduie; domnisoara. ♢ - mare a) fecioara; b) fata buna de maritat. - batrana (sau Trecuta, Statuta) fata ramasa nemaritata. - in casa fata tanara angajata in trecut pentru treburi gospodaresti. Parul-fetei planta de padure, ce creste prin crapaturile stancilor. Rusinea-fetei planta cu tulpina paroasa, cu flori albe sau trandafirii, dispune in umbela, in centrul careia se afla cate o floricica de culoare rosie-inchisa. Fata-cu-cobilita denumire populara a constelatiei Orion. 2) popular Tanara casta. 3) Persoana de sex feminin privita in raport cu parintii sai; fiica. ♢ Fata mamei se spune despre o fata alintata. [G.-D. Fetei] /<lat. feta

Varianta definitie 5: Fata (fete), substantiv feminin –
1. Persoana de sex feminin. –
2. Tinara, copila. –
3. Fecioara. –
4. Fata nemaritata. –
5. Fata in casa, servitoare. –
6. Nume popular al constelatiei Orion. –
7. (Argou) Hirtie de 500 de lei. – Mr. feata, megl. fęta, istr. fętę.
Limba Latina fĕta (Puscariu 588; Densusianu, GS, II, 314), conform friul. fede, lomb. feda, piem. fea, dauph. feia, toti cu sensul de „oaie”, sp. jeda „vaca cu vitel” (Garcia de Diego, Bol.
R. Acad.
Esp., VII, 261).
Sensurile 3, 5 si 6 sint insotite de obicei de adjectiv mare; sensul 6 se explica plecindu-se de la ideea de „nou, nefolosit”.
Este cuvint general raspindit (ALR, I, 192).
Derivat fatoi, substantiv masculin (fata barbatoasa); fatalau (var. feteleu), substantiv masculin (hermafrodit), cu sufix -lau; fetesc, adjectiv (de fata; cuvant invechit, feciorelnic); feteste, adverb (in chip feciorelnic); fetei, substantiv neutru (adunare de fete); feti, verb (a trai nemaritata, a fi fata batrina); fetie, substantiv feminin (feciorie; virginitate); fetiscana, substantiv feminin (fata batrina; bomboana de fata); fetita, substantiv feminin (copila).

Varianta definitie 6: Fata, fete substantiv feminin (eufem., cuvant invechit) prostituata. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)