Fino-ugric -ă
Definitie, sens si explicatie
1Fino-ugric, -ă, fino-ugrici, -ce, adjectiv
1. (În sintagma) Limba fino-ugrica = (la plural) familie de limbi din nordul si din centrul Europei si din nordul Asiei, din care fac parte finlandeza, maghiara etcetera; (si la singular) limba apartinand acestei familii.
2. Care apartine limbilor fino-ugrice, privitor la aceste limbi.
Studii fino-ugrice. – Dupa franceza Finno-ougrien, limba germana Finnisch-ugrisch.
1. (În sintagma) Limba fino-ugrica = (la plural) familie de limbi din nordul si din centrul Europei si din nordul Asiei, din care fac parte finlandeza, maghiara etcetera; (si la singular) limba apartinand acestei familii.
2. Care apartine limbilor fino-ugrice, privitor la aceste limbi.
Studii fino-ugrice. – Dupa franceza Finno-ougrien, limba germana Finnisch-ugrisch.
2Fino-ugric, -ă adjectiv limbi ĕ = familie de limbi vorbite in nordul si centrul Europei si in nordul Asiei: finlandeza, estona, lapona, maghiara etcetera (dupa franceza finno-ougrien, limba germana finnougrisch)
3Fino-ugric adjectiv m. (silabe -gric), plural fino-ugrici; f. singular fino-ugrica, plural fino-ugrice
4Fino-ugric -ca (-ci, -ce) 1): Limbi fino-ugrice familie de limbi vorbite in unele regiuni din nordul si centrul Europei si din nordul Asiei 2) Care apartine acestei familii de limbi. Studiu fino-ugric. /<fr. finno-ougrien, limba germana finnisch-ugrisch