Definitie Fitil - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Fitil, fitiluri, substantiv neutru
1. Fir de bumbac rasucit sau tesut, in forma de sfoara, siret, panglica sau tub, care se introduce, spre a fi aprins, in mijlocul lumanarilor, intr-un lichid inflamabil din aparatele de iluminat etcetera ♦ Fir de bumbac rasucit sau tesut care serveste, impreuna cu cremenea si amnarul, la aprins.
2. Șnur muiat intr-o substanta inflamabila, servind altadata la transmiterea focului pentru aprinderea incarcaturilor la armele de foc, iar azi pentru aprindrca incarcaturilor de exploziv in mine, in cariere etcetera; tub facut din metal sau dintr-un material textil si umplut cu material inflamabil, servind in acelasi scop. ♢ Expresie (Familiar) A baga (sau a vari) un fitil (sau fitiluri) = a provoca intrigi, discordie. – Din limba turca: Fitil.

Varianta definitie 2: Fitil substantiv festila, (Transilvania si Maram.) meci, (Bucovina si Transilvania) stert. (- de lampa.)

Varianta definitie 3: Fitil substantiv neutru, plural fitiluri

Varianta definitie 4: Fitil -uri n. 1) Produs textil din fire moi, care absoarbe cu usurinta lichidele si este folosit la obiectele de iluminat. 2) Șnur impregnat cu o substanta inflamabila, folosit pentru aprinderea incarcaturilor explozive. /<turc. fitil

Varianta definitie 5: Fitil (fitiluri), substantiv neutru –
1. Fir de bumbac, sfoara etcetera care se introduce in mijlocul luminarilor pentru a fi aprinse. –
2. Detonator. –
3. Intriga, masinatie, uneltire. – Mr. fitil’.
Limba Turca: fitil (Șeineanu, II, 173; Meyer 100; Lokotsch 600; Ronzevalle 123), conform limba neogreaca: φυτίλι, limba albaneza, bulgara fitil, limba sarba: fitilj.
Sensul de „intriga” exista si in limba turca: si in limba neogreaca:, conform Graur, BL, IV,