Fleașc
Definitie, sens si explicatie
1Fleasc interjectie Cuvant care reda sunetul produs la lovirea unui corp moale (si elastic). [Varianta: Fleosc interjectie] – Onomatopee.
2Fleasc interjectie – Exprima zgomotul produs de lovirea unui corp cu un obiect moale sau fara consistenta.
Creatie expresiva, conform fleci, pleosc. – Derivat fleasca, substantiv feminin (palma, lovitura; obiect, moale, cu consistenta unui terci; prost, tont); flescai (var. fleoscai, fleosni), verb (a clefai prin noroi; a se inmuia; a deveni moale, a fi prea copt, a se strica); flescaiala, substantiv feminin (rar, palma; noroi, glod, mocirla); flescaraie, substantiv feminin (noroi); flestenic (var. flestenog), substantiv neutru (cirpa), conform Iordan, Bf, Ii, 176; flesteri, verb (Trans., a se vesteji); flestura, substantiv feminin (femeie de moravuri usoare); folostina, substantiv feminin (tescovina; fulg de zapada; puf); felestioc (var. folostioc, felesteu), substantiv neutru (cirpa folosita la ungerea rotilor carului), conform Draganu, Dacor., I, 319 si Iordan, Bf, Ii, 173; festeli, verb ( a murdari, a minji), din cuvintul precedent prin intermediul unui metateze; festeleala, substantiv feminin (murdarie); besteli, verb (a murdari; a chinui, a calca in picioare, a maltrata); besteleala, substantiv feminin (murdarie; maltratare).
Festeli este evident creatie expresiva, dupa cum o arata inrudirea lui din punct de vedere semantic si fonetic cu felestioc, terminatia -li si prezenta varianta besteli.
Asemanarea cu mag. festeni „a vopsi” (Cihac, Ii, 499; Dar; Draganu, Dacor, I, 319; Bogrea, Dacor., Iv, 853; Puscariu, Dacor., Xii, 467, care propune un mag. *festelni), pare intimplatoare; conform si ferfeli, terfeli.
Dupa Draganu, Dacor., Ii, 263, besteli ar fi un der. de la un mag. *bestyal-, de la bestya „animal”; si dupa Graur 129, din limba tiganeasca: beštele „asezati-va”.
Creatie expresiva, conform fleci, pleosc. – Derivat fleasca, substantiv feminin (palma, lovitura; obiect, moale, cu consistenta unui terci; prost, tont); flescai (var. fleoscai, fleosni), verb (a clefai prin noroi; a se inmuia; a deveni moale, a fi prea copt, a se strica); flescaiala, substantiv feminin (rar, palma; noroi, glod, mocirla); flescaraie, substantiv feminin (noroi); flestenic (var. flestenog), substantiv neutru (cirpa), conform Iordan, Bf, Ii, 176; flesteri, verb (Trans., a se vesteji); flestura, substantiv feminin (femeie de moravuri usoare); folostina, substantiv feminin (tescovina; fulg de zapada; puf); felestioc (var. folostioc, felesteu), substantiv neutru (cirpa folosita la ungerea rotilor carului), conform Draganu, Dacor., I, 319 si Iordan, Bf, Ii, 173; festeli, verb ( a murdari, a minji), din cuvintul precedent prin intermediul unui metateze; festeleala, substantiv feminin (murdarie); besteli, verb (a murdari; a chinui, a calca in picioare, a maltrata); besteleala, substantiv feminin (murdarie; maltratare).
Festeli este evident creatie expresiva, dupa cum o arata inrudirea lui din punct de vedere semantic si fonetic cu felestioc, terminatia -li si prezenta varianta besteli.
Asemanarea cu mag. festeni „a vopsi” (Cihac, Ii, 499; Dar; Draganu, Dacor, I, 319; Bogrea, Dacor., Iv, 853; Puscariu, Dacor., Xii, 467, care propune un mag. *festelni), pare intimplatoare; conform si ferfeli, terfeli.
Dupa Draganu, Dacor., Ii, 263, besteli ar fi un der. de la un mag. *bestyal-, de la bestya „animal”; si dupa Graur 129, din limba tiganeasca: beštele „asezati-va”.
3Fleasc / Fleosc interjectie
4Fleasc / Fleosc interjectie
5Fleasc interj. (se foloseste pentru a reda sunetul produs de lovirea cu un corp moale). /Onomat.