Fonator
Definitie, sens si explicatie
1Fonator, fonatoare, adjectiv n. (Fon.; in sintagma) Organ (sau aparat) fonator = organ (sau aparat) care produce sunetele vorbirii. – Din franceza Phonateur.
2Fonator, -oare adjectiv care produce sunetele vorbirii. o organ (sau aparat, canal) - = organ (sau aparat, canal) care produce sunetele vorbirii. (< franceza phonateur)
3Fonator adjectiv n., plural fonatoare
4Fonator -oare adjectiv : Aparat (sau Organ) - aparat (organ) care produce sunetele vorbirii. /<fr. phonateur
5Fonator, -oare adjectiv Care produce sunetele vorbirii. ♢ Organ (sau aparat) fonator = organ (sau aparat) care produce sunetele vorbirii. [< franceza phonateur].
6Fonator adjectiv m., f. fonatoare; plural f. fonatoare