Fonațiune
Definitie, sens si explicatie
1Fonațiune, fonatiuni, substantiv feminin Ansamblul fenomenelor care produc vocea. [Pronuntat: -ti-u-] – Din franceza Phonation.
2Fonațiune substantiv feminin ansamblul factorilor de producere a vocii. (< franceza phonation)
3Fonatiune substantiv feminin (silabe -ti-u-), g.-d. art. fonatiunii; plural fonatiuni
4Fonațiune -i f.
Totalitate a fenomenelor de producere a vocii. [Art. Fonatiunea; G.-d. Fonatiunii; Sil. -ti-u-] /<fr. phonation
Totalitate a fenomenelor de producere a vocii. [Art. Fonatiunea; G.-d. Fonatiunii; Sil. -ti-u-] /<fr. phonation
5Fonațiune substantiv feminin (Biol., fiz.) Ansamblul fenomenelor care produc vocea. [Pronume -ti-u-, varianta fonatie substantiv feminin / < franceza phonation, conform limba greaca (veche) phone – voce].