Fractură
Definitie, sens si explicatie
1Fractură, fracturi, substantiv feminin
1. (Medicina) Ruptura a unui os sau a unui cartilaj, p.ext. a unui membru al corpului.
2. (Tehn.) Suprafata neregulata rezultata la ruperea sau la spargerea unui obiect. ♦ (Geologie) Falie. – Din franceza Fracture, limba latina Fractura.
1. (Medicina) Ruptura a unui os sau a unui cartilaj, p.ext. a unui membru al corpului.
2. (Tehn.) Suprafata neregulata rezultata la ruperea sau la spargerea unui obiect. ♦ (Geologie) Falie. – Din franceza Fracture, limba latina Fractura.
2Fractură substantiv feminin
1. ruptura violenta a unui os sau cartilaj. ♢ (figurativ) ruptura, despartire.
2. casura.
3. falie. (< franceza fracture, limba latina fractura)
1. ruptura violenta a unui os sau cartilaj. ♢ (figurativ) ruptura, despartire.
2. casura.
3. falie. (< franceza fracture, limba latina fractura)
3Fractură substantiv (Med.) ruptura, (popular) frantura. (- unui os, a unui membru.)
4Fractura substantiv feminin, g.-d. art. fracturii; plural fracturi
5Fractură -i f. 1) Leziune constand in ruperea unui os sau a unui membru. 2) Loc al acestei leziuni. 3) Ruptura in scoarta terestra aparuta ca urmare a miscarilor tectonice verticale; falie. /<fr. fracture, limba latina fractura
6Fractură substantiv feminin Ruptura a unui os, (prin extensiune) a unui membru al corpului. ♦ Suprafata neregulata care apare la ruperea sau spargerea unui obiect. ♦ Falie. [< franceza fracture, conform limba latina fractura < frangere – a rupe].