Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Freca

1 * Cuvantul cu diacritice: frecá
Cuvantul fara diacritice: freca

Definitie: FRECA, frec, verb I. Tranzitiv 1. A mișca forțat un corp pe suprafața altui corp cu care este în contact. 2. A amesteca îndelung un aliment apăsând cu putere, pentru a obține o masă omogenă și pufoasă. ♦ A șterge un obiect apăsând în toate direcțiile cu un corp aspru sau moale pentru a-i îndepărta murdăria sau pentru a-l face să strălucească; a lustrui, a curăța. 3. A fricționa. 4. Figurativ (Familiar) A bate. ♢ Expresie A freca (cuiva) ridichea = a mustra pe cineva; a bate. ♦ A fi prea exigent, a obliga pe cineva la eforturi prea mari; a examina riguros. – Din limba latina fricare.

2 * Cuvantul cu diacritice: frecá
Cuvantul fara diacritice: freca

Definitie: FRECA verb 1. verifica cuvantul: făcălui. 2. verifica cuvantul: roade. 3. verifica cuvantul: fricționa.

3 * Cuvantul cu diacritice: frecá
Cuvantul fara diacritice: freca

Definitie: FRECA verb verifica cuvantul: atinge, bate, lovi.

4 * Cuvantul cu diacritice: frecá
Cuvantul fara diacritice: freca

Definitie: freca verb, indicativ prezent 1 singular frec, 3 singular și plural freacă

5 * Cuvantul cu diacritice: a frecá frec
Cuvantul fara diacritice: freca

Definitie: A FRECA frec tranzitiv 1) (despre obiecte ce vin în contact unul cu altul) A apăsa făcând mișcări. 2) (despre alimente) A amesteca îndelung, apăsând (prefăcând într-o pastă omogenă). 3) A șterge apăsat (pentru a îndepărta murdăria). 4) familiar (corpul) A supune fricțiunii; a fricționa. 5) figurativ familiar A supune unui tratament aspru. limba latina fricare

6 * Cuvantul cu diacritice: frecá fréc frecát
Cuvantul fara diacritice: freca

Definitie: freca (frec, frecat), verb – 1. A mișca forțat un corp pe suprafața altui corp. – 2. A șterge, a curăța. – 3. A frecționa. – 4. A bate, a ciomăgi. – 5. A examina, a cerceta, a iscodi. – Mr. frec, fricare, megl. frec, fricari. Limba Latina frĭcāre (Pușcariu 647; Candrea-Dens., 637; REW 3501; Philippide, II, 643; DAR), conform limba albaneza fërkoń, limba italiana fregare, franceza frayer, prov., cat., sp., port. fregar. Derivat frecător, adjectiv (care freacă); frecător, substantiv neutru (spălător, chiuvetă); frecătură, substantiv feminin (frecare; loc care poartă urma unei frecări; mustrare, dojană); frecuș, substantiv neutru (frecare; mustrare, dojană); frecăței, substantiv masculin plural (tăiței; răzuire, radere); frecătoare, substantiv feminin (cîrpă de șters; cuvant invechit, pieptene, instrument de tortură; în tipografie, rulou care întinde cerneala); frecuciu, substantiv neutru (loc unde peștii își depun icrele); frichini, verb (vulg., a sîcîi, a deranja, a plictisi); frichineală, substantiv feminin (vulg., frecare; sîcîială).

7 * Cuvantul cu diacritice: freca
Cuvantul fara diacritice: freca

Definitie: freca, frec I v.t. a excita, a mângâia zonele erogene ale partenerului de sex. II. v.r. a se excita; a se mângâia reciproc. (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)