Frecvență
Definitie, sens si explicatie
1Frecvénță, frecvente, substantiv feminin
1. Repetare deasa si regulata a unei actiuni, a unui fapt. ♦ (În invatamant) Participare a studentilor sau a elevilor la cursuri.
2. (Fiz.) Marime care arata de cate ori se produce un fenomen intr-o unitate de timp. ♢ Curent de inalta (sau de joasa) frecventa = curent electric care isi schimba sensul de un numar mare (sau mic) de ori intr-o unitate de timp.
3. (Fon.; in sintagma) Frecventa fundamentala = prima armonica a unui semnal complex; fundamentala. – Din limba latina Frequentia, franceza Frequence.
1. Repetare deasa si regulata a unei actiuni, a unui fapt. ♦ (În invatamant) Participare a studentilor sau a elevilor la cursuri.
2. (Fiz.) Marime care arata de cate ori se produce un fenomen intr-o unitate de timp. ♢ Curent de inalta (sau de joasa) frecventa = curent electric care isi schimba sensul de un numar mare (sau mic) de ori intr-o unitate de timp.
3. (Fon.; in sintagma) Frecventa fundamentala = prima armonica a unui semnal complex; fundamentala. – Din limba latina Frequentia, franceza Frequence.
2Frecvénță substantiv feminin
1. repetare deasa si regulata a unei miscari, actiuni etcetera ♢ participare a studentilor, a elevilor la cursuri.
2. numar al repetarilor unui fenomen periodic in unitatea de timp. ♢ marime egala cu numarul de vibratii pe secunda ale unei miscari vibratorii. (< limba latina frequentia, franceza frequence)
1. repetare deasa si regulata a unei miscari, actiuni etcetera ♢ participare a studentilor, a elevilor la cursuri.
2. numar al repetarilor unui fenomen periodic in unitatea de timp. ♢ marime egala cu numarul de vibratii pe secunda ale unei miscari vibratorii. (< limba latina frequentia, franceza frequence)
3Frecvénță substantiv
1. verifica cuvantul: ocurenta.
2. (cuvant ce tine de fizica) cadenta. (- a batailor unui pendul.).
1. verifica cuvantul: ocurenta.
2. (cuvant ce tine de fizica) cadenta. (- a batailor unui pendul.).
4Frecventa substantiv feminin, g.-d. art. frecventei; plural frecvente
5Frecvénță -e f. 1) Caracter frecvent. 2) Participare a elevilor si studentilor la lectii sau cursuri. 3) Marime care indica de cate ori se produce un fenomen periodic intr-o unitate de timp. /<lat. frequentia, franceza frequence
6Frecvénță substantiv feminin
1. Repetare, reluare deasa si regulata a unei miscari, a unei actiuni etcetera ♦ Participare a studentilor sau a elevilor la cursuri.
2. Marime egala cu numarul de vibratii pe secunda ale unei miscari vibratorii. [< limba latina frequentia, conform limba italiana frequenza].
1. Repetare, reluare deasa si regulata a unei miscari, a unei actiuni etcetera ♦ Participare a studentilor sau a elevilor la cursuri.
2. Marime egala cu numarul de vibratii pe secunda ale unei miscari vibratorii. [< limba latina frequentia, conform limba italiana frequenza].