Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Acăța

1 * Cuvantul cu diacritice: acățá
Cuvantul fara diacritice: acata

Definitie: ACĂȚA verb I. verifica cuvantul: agăța.

2 * Cuvantul cu diacritice: acățá
Cuvantul fara diacritice: acata

Definitie: acăța (acaț, at), verb – 1. A prinde. – 2. A atîrna. – 3. (Familiar) A acosta o femeie pe stradă. – 4. (Argou) A obține, a dobîndi. – Varianta agăța (și der. săi). Mr. acaț, cățari „a prinde”, istr. (a)coț „prind”. Origine incertă. Se consideră în general ca fiind reprezentant al limba latina accaptiāre, din captiāre (Philippide, Principii, 43; Pușcariu, Lat. ti, 12; Pușcariu 7; Candrea-Dens. 6; REW 1663; DAR); conform limba italiana cacciare, verifica cuvantul:prov. cassar, franceza chasser, sp. cazar, port. caçar. Toate cuvintele romanice au păstrat sensul primitiv, „a prinde cerbul”, ca în mr. și istr. Semantismul nu pare să ridice nici o problemă deosebită; însă fonetismul este dificil, datorită reducerii inexplicabile a grupului pt › t. Este posibil să se fi produs o contaminare cu vreo formă balcanică, de ex. bulgara kacjă „a agăța” (Meyer, Alb. St., IV, 81), conform cățăra. Candrea, Elementele, 403, și Pușcariu 7 presupun o contaminare cu cață „toiag, bîtă”; Cihac, II, 475 pleacă de la mag. akasztani (conform Schuchardt, ZRPh., XXVIII, 41; Candrea-Dens., 6). Acăța pierde treptat teren față de agăța, în pofida strădaniei gramaticienilor și puriștilor. – Derivat acățăcios, adjectiv (lipicios); acățătoare, substantiv feminin (șiret, atîrnătoare); acățături, substantiv feminin plural (cîrcei la vița de vie). Conform: cață.