Fricativ -ă
Definitie, sens si explicatie
1Fricativ, -ă, fricative, adjectiv n. si feminin: (În sintagma) Consoana fricativa (si substantivat, f.) sau sunet fricativ = consoana sau sunet la a caror pronuntare canalul fonator se stramteaza astfel incat aerul sa se poata scurge tot timpul emisiunii; consoana constrictiva sau sunet constrictiv. – Din franceza Fricatif.
2Fricativ, -ă adjectiv, substantiv feminin constrictiv. (< franceza fricatif)
3Fricativ adjectiv verifica cuvantul: constrictiv.
4Fricativ adjectiv n., f. singular fricativa; plural n. si feminin: fricative
5Fricativ -a (-i, -e) si substantival (despre sunete consonante) La pronuntarea caruia canalul fonator se ingusteaza si aerul produce un zgomot de frictiune. /<fr. fricatif
6Fricativ, -ă adjectiv Consoana fricativa (si substantiv feminin) = consoana care se pronunta prin ingustarea canalului vocal, astfel incat aerul sa se poata scurge in tot timpul emisiunii (b, p, t, d, c, g) ; constrictiv. [Conform: franceza fricatif, limba italiana fricativo].