Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Frange

1 * Cuvantul cu diacritice: frấnge
Cuvantul fara diacritice: frange

Definitie: FRANGE, frâng, verb III. 1. Tranzitiv A rupe (în două) un obiect prin lovire, îndoire sau apăsare puternică. ♦ A fractura un os, prin extensiune un membru al corpului. ♢ Expresie A-și frânge gâtul = a) a muri într-un accident; b) a-și compromite situația prin întreprinderi riscante. A frânge (cuiva) gâtul = a omorî pe cineva. A-și frânge mâinile = a-și împreuna mâinile și a-și îndoi cu putere degetele (ca expresie a durerii, a deznădejdii, etcetera). A frânge (sau, reflexiv, a i se frânge) cuiva inima = a (se) mâhni peste măsură; a (se) înduioșa până la lacrimi. ♦ Reflexiv (Despre o masă de apă, despre valuri) A se lovi (de mal, de stânci, etcetera), împrăștiindu-se în valuri mici. ♦ Tranzitiv și reflexiv Figurativ A (se) îndoi, a (se) apleca de mijloc. 3. Tranzitiv Figurativ A înfrânge, a învinge; a birui (în luptă). – Limba Latina frangere.

2 * Cuvantul cu diacritice: frânge
Cuvantul fara diacritice: frange

Definitie: FRÂNGE verb verifica cuvantul: bate, birui, curma, înceta, înfrânge, întrece, întrerupe, învinge, opri.

3 * Cuvantul cu diacritice: frânge
Cuvantul fara diacritice: frange

Definitie: FRÂNGE verb 1. a rupe, (învechit) a înfrânge. (A frânge în două pâinea; a frânge o creangă.) 2. verifica cuvantul: rupe. 3. verifica cuvantul: fractura. 4. verifica cuvantul: îndoi. 5. verifica cuvantul: extenua. 6. verifica cuvantul: întrerupe.

4 * Cuvantul cu diacritice: frânge
Cuvantul fara diacritice: frange

Definitie: frânge verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural frâng, imperfect 3 singular frângea, perf. substantiv 1 singular frânsei, 1 plural frânserăm; part. frânt

5 * Cuvantul cu diacritice: a se frânge mă frâng
Cuvantul fara diacritice: frange

Definitie: A SE FRÂNGE mă frâng intranzitiv 1) (despre obiecte tari) A se rupe în două sau în mai multe bucăți. 2) (despre persoane) A se îndoi de la mijloc; a se apleca tare. 3) (despre valuri) A se desface împrăștiindu-se (prin lovirea de un obstacol). 4) figurativ A se opri brusc; a se curma. limba latina frangere

6 * Cuvantul cu diacritice: a frânge frâng
Cuvantul fara diacritice: frange

Definitie: A FRÂNGE frâng tranzitiv 1) (obiecte tari) A face să se frângă. 2) (oase) A supune unei leziuni prin acțiunea violentă a unei forțe; a rupe; a fractura. 3) A supune voinței sale. limba latina frangere