Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Fugi

1 * Cuvantul cu diacritice: fugí
Cuvantul fara diacritice: fugi

Definitie: FUGI, fug, verb IV. Intranzitiv 1. A se deplasa cu pași repezi, a se mișca iute într-o direcție, a merge în fugă¹; a alerga, a goni. ♢ Expresie A-i fugi (cuiva) pământul de sub picioare, se spune când cineva își pierde echilibrul și este gata să cadă sau, fig., când cineva se simte pierdut, când îsi pierde cumpătul. ♦ (Despre lapte și despre alte lichide) A da în foc (când fierbe). ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. „după”) A urmări în fugă¹, a alerga pe urmele cuiva pentru a-l ajunge, pentru a-l prinde. ♢ Expresie A-i fugi (cuiva) ochii după cineva = a nu-și mai putea lua ochii de la cineva, a privi insistent, cu admirație, cu dor; a-i plăcea de cineva. A-i fugi (cuiva) ochii pe ceva = a nu-și putea fixa privirea pe ceva (din cauza strălucirii sau a unei îmbinări de culori) 2. Figurativ (Despre vreme sau despre unități de timp) A trece repede, a se scurge rapid. 3. Figurativ (Despre peisaje din natură) A se perinda prin fața ochilor cuiva care trece în viteză (călare sau într-un vehicul). 4. A părăsi în grabă (și pe ascuns) un loc pentru a scăpa de o primejdie, de o constrângere; (despre un deținut) a evada; (despre un ostaș) a dezerta. ♢ Expresie A fugi în lume = a pleca de acasă (fără să se știe unde). ♦ (Despre îndrăgostiți) A-și părăsi pe ascuns familia, plecând să trăiască împreună. ♦ A se depărta, a se retrage dintr-un loc. ♢ Expresie (Familiar) Fugi de-aici = a) pleacă; b) nu mai spune Fugi de-acolo = da' de unde nici gând să fie așa ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) A se sustrage, a se eschiva, a evita. ♢ Expresie A fugi printre (sau dintre) degete = a) (despre obiecte) a-i aluneca cuiva ceva din mână; b) (despre persoane) a se strecura cu dibăcie dintr-o împrejurare, a nu se lăsa prins. – Limba Latina popular fugire (=fugere).

2 * Cuvantul cu diacritice: fugí
Cuvantul fara diacritice: fugi

Definitie: FUGI verb 1. a alerga, a goni, (învechit și reg.) a cure, (regional) a (se) încura, (Bucovina) a scopci. (Calul -.) 2. a se căra, (familiar) a se cărăbăni, a se mătrăși, a o șterge, a o tuli. (Au - de la locul faptei.) 3. verifica cuvantul: refugia. 4. verifica cuvantul: evada. 5. verifica cuvantul: dezerta. 6. a dispărea, (popular) a lipsi, (figurativ) a o șterge. (- din fața mea) 7. verifica cuvantul: feri. (- din calea lui) 8. verifica cuvantul: sustrage.

3 * Cuvantul cu diacritice: fugi
Cuvantul fara diacritice: fugi

Definitie: FUGI interjectie pleacă, (popular) tiva, (prin nord-estul Olt.) tiutiu

4 * Cuvantul cu diacritice: fugí
Cuvantul fara diacritice: fugi

Definitie: fugi verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural fug, imperfect 3 singular fugea; ger. fugind

5 * Cuvantul cu diacritice: a fugí fug
Cuvantul fara diacritice: fugi

Definitie: A FUGI fug intranzitiv 1) A se deplasa cu viteză; a alerga. 2) A alerga pe urmele cuiva. 3) A ocoli în fel și chip; a se eschiva. 4) A pleca întrerupând orice relații. 5) figurativ (despre timp, fenomene naturale) A trece foarte repede. Timpul fuge. Norii fug. 6) (despre deținuți) A scăpa prin fugă (și pe ascuns); a evada. - din închisoare. 7) familiar (despre lichide) A da în foc. limba latina fugire

6 * Cuvantul cu diacritice: fugí fúg fugít
Cuvantul fara diacritice: fugi

Definitie: fugi (fug, fugit), verb – 1. A alerga, a o lua la goană. – 2. A evada, a scăpa din. – 3. A curge, a se scurge, a trece. – 4. A evita, a ocoli. – Mr. fug, fudzu, fudzită, megl., istr. fug. Limba Latina fŭgῑre, în loc de clasicul fŭgĕre (Pușcariu 662, Candrea-Dens., 665; REW 3550; DAR), conform limba albaneza fugoń, limba italiana fuggire, franceza fuir, sp. huir, port. fugir. Conform: fugă.