Definitie Fund - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Fund, funduri, substantiv neutru
1. Partea de jos a unui vas, formand baza lui; cantitate de materii, lichide etcetera ramasa pe aceasta parte a vasului. ♦ Parte (mobila) care formeaza baza unui butoi sau a altui recipient. ♦ Taler de lemn pe care se rastoarna mamaliga, se toaca zarzavaturile etcetera carpator.
2. (Familiar) Șezut, dos.
3. Partea de jos, inchisa, a unei cavitati naturale; limita de jos. ♢ Expresie A se da la fund = a se lasa in adancul apei, a se scufunda; a disparea din viata publica, a se retrage; a se ascunde pentru a scapa de urmarire. ♦ Partea cea mai departata (considerata in linie orizontala) a unui loc. ♢ Expresie Fundul fundului = punct foarte indepartat; locul cel mai adanc; extremitate pe orizontala sau pe verticala. ♦ (Cu determinari indicand o regiune) Punct foarte departat de un centru politic sau cultural. ♦ Partea dinapoi a unui vehicul.
4. Parte a unor obiecte confectionate care se opune deschizaturii. ♢ Sac fara fund = A) om lacom, nesatios; B) loc unde se gaseste intotdeauna ceva, unde nu se epuizeaza ceea ce se gaseste acolo. ♦ Partea de deasupra a unui acoperamant de cap. – Din limba latina Fundus.

Varianta definitie 2: Fund antonim: gura

Varianta definitie 3: Fund substantiv verifica cuvantul: tur.

Varianta definitie 4: Fund substantiv
1. dos. (Întoarce vasul cu -ul in sus.)
2. verifica cuvantul: tocator.
3. (popular) carpator, (regional) masa, (Transilvania si Maram.) tabla. (- de mamaliga.)
4. verifica cuvantul: codarla.
5. dos, spate. (În -ul curtii.)
6. verifica cuvantul: adanc.
7. adanc, adancime, afund, profunzime, strafund. (Din -ul lacului.)
8. verifica cuvantul: sezut.

Varianta definitie 5: Fund (partea de jos sau dinapoi, indepartata a unui obiect, obiect de bucatarie) substantiv neutru, plural funduri

Varianta definitie 6: Fund -uri n. 1) Partea de jos a unui vas, care constituie baza lui. -ul caldarii. 2) Fiecare din cele doua parti laterale ale unui butoi. 3) Scandura mica de diferite forme, intrebuintata la bucatarie (pentru a taia ceva, a rasturna mamaliga etcetera). 4) (la om) Extremitatea dorsala a corpului, pe care se sade; dos; sezut. 5) Partea de jos a unei cavitati naturale. -ul marii. 6) Partea din spate a unui spatiu. -ul scenei. 7) Partea unor obiecte opusa deschizaturii. -ul sacului. /<lat. fundus

Varianta definitie 7: Fund substantiv masculin verifica cuvantul: Funt.

Varianta definitie 8: Fund, funduri, substantiv neutru (regional)
1. pielea cea mai groasa de pe spinarea unui animal.
2. (invechit) teren, pamant.

Varianta definitie 9: Fund (-duri), substantiv neutru –
1. Parte de jos a unui obiect. –
2. Parte de jos si interior al unei concavitati, adincime. –
3. Departare, parte mai indepartata a unei perspective.
4. Taler de lemn, cirpator. – Mr., megl., istr. fund.
Limba Latina fŭndus (Puscariu 672; Candrea-Dens., 679; REW 3585; DAR), conform limba albaneza funt (Meyer 111; Philippide, II, 643), limba italiana fondo, prov. fons, franceza fond, sp. hondo, port. fundo.
Este dublet de la fond, substantiv neutru (fund, mai ales in acceptiile sale abstracte), din franceza fond, pe care unii autori din trecut (Șincai, secolul XVIII), l-au folosit si cu forma fund.
Derivat afund, adverb (inspre fund; in profunzime, adinc; perfect; adjectiv , profund, adinc), mr. afundu, cu a- caracteristic formatiilor adverb (Candrea-Dens., 680; DAR); afund, substantiv neutru (adincime, profunzime); afunda, verb (a adinci), format pe baza adverb (dupa Puscariu 36 si Candrea-Dens., 681, de la un limba latina *affŭndāre, conform limba italiana affondare, verifica cuvantul: franceza afonder, sp. ahondar, port. afundar; REW are dreptate cind considera cuvintul drept der. intern, dar se indoieste nejustificat cu privire la autenticitatea celorlalti termeni rom.); infunda, verb (a pune fund la o putina; a inchide, a astupa; a intesa, a indesa; a adinci; a umple cu (de); a inchide, a izola; a ingropa; a (se) adinci, a (se) astupa; a se duce la fund; a pune intr-o situatie grea, a incolti; a zapaci, a nauci; reflexiv si cu pronume dativ, a se da invins, a se lasa pagubas), cu pref. -in, conform limba latina infŭndāre; infundat, adjectiv (astupat; imbuteliat; sufocat, inecat; plin, intesat; grasut, dolofan; inchis, astupat; cufundat, adincit); infundator, adjectiv (atacator); (in)fundatoare, substantiv feminin (parte din spate a carului); (in)fundatura, substantiv feminin (strada, ulita care se infunda; colt, ungher; ascunzatoare; impas); desfunda, verb (a scoate fundul la o putina; a destupa, a scoate dopul; a deschide, a desface; a strica ploaia un drum); fundac, adjectiv (grasut, dolofan; substantiv neutru, nume dat mai multor pasari migratoare care se cufunda in apa: Podiceps cristatus; Podiceps negricollis; Colymbus septentrionalis); fundac substantiv neutru (Trans., asternut de paie pus la baza unei capite sau a unui stog; vesta de piele; (in)fundatura); fundar, substantiv masculin (pasare migratoare, Colymbus septentrionalis); fundar, substantiv neutru (pinza de sac); fundei, substantiv neutru (fundac, asternut de paie; parte care ramine dintr-un material; parte initiala a intestinului gros); fundoaie, substantiv feminin (temelia casei; temelia pietrei de moara; cotitura, meandra); fundoare, substantiv feminin (Trans., firida, ocnita); fundurei, substantiv neutru (brinza facuta din ce ramine de la zerul laptelui), numit astfel datorita acestor resturi sau funduri de lapte; fundurie, substantiv feminin (culcus, pat; baza de stog).
Conform: cufunda.
Derivat neol. funda, verb, din franceza fonder, cu influenta lui fund; nefundat, adjectiv (neintemeiat); fundati(un)e, substantiv feminin (fundament, baza, temelie); fundator, substantiv masculin (fondator); fundal (var. fondal), substantiv neutru (decor care acopera fundul unei scene de teatru sau fond al unui tablou reprezentind perspectiva); fundament, substantiv neutru (baza, temelie), din limba latina fundamentum (secolul XVIII); fundamental, adjectiv (esential).

Varianta definitie 10: Fund, funduri substantiv neutru
1. fese.
2. (cart.) cartea sau cartile de dedesubt dintr-un pachet de carti care au fost amestecate. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)