Furoare
Definitie, sens si explicatie
1Furoare, furori, substantiv feminin
1. (Rar) Manie, furie, delir furios.
2. (Rar) Pasiune violenta, patima arzatoare; incantare.
3. (Familiar; in expresie) A face furori = a provoca admiratie, senzatie, mai ales pentru aspectul exterior. – Din franceza Fureur, limba latina Furor, -oris.
1. (Rar) Manie, furie, delir furios.
2. (Rar) Pasiune violenta, patima arzatoare; incantare.
3. (Familiar; in expresie) A face furori = a provoca admiratie, senzatie, mai ales pentru aspectul exterior. – Din franceza Fureur, limba latina Furor, -oris.
2Furoare substantiv feminin
1. manie, delir furios, furie.
2. pasiune violenta; incantare. o (familiar) a face - ori = a provoca admiratie (prin aspectul exterior). (< franceza fureur, limba latina furor)
1. manie, delir furios, furie.
2. pasiune violenta; incantare. o (familiar) a face - ori = a provoca admiratie (prin aspectul exterior). (< franceza fureur, limba latina furor)
3Furoare substantiv feminin, g.-d. art. furorii; plural furori
4Furoare -ori f. rar 1) Exces de furie. 2) Patima arzatoare; pasiune puternica. ♢ A face -ori a incanta pe cineva, in special, prin aspectul exterior. [Silabe -roa-re] /<fr. fureur, limba latina furor, -oris
5Furoare substantiv feminin (Rar)
1. Manie, delir furios, furie.
2. Pasiune violenta; incantare. ♢ (Fam.) A face furori = a provoca admiratie (mai ales prin aspectul exterior). [Conform: franceza fureur, limba latina furor].
1. Manie, delir furios, furie.
2. Pasiune violenta; incantare. ♢ (Fam.) A face furori = a provoca admiratie (mai ales prin aspectul exterior). [Conform: franceza fureur, limba latina furor].