Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Ghici

1 * Cuvantul cu diacritice: ghicí
Cuvantul fara diacritice: ghici

Definitie: GHICI, ghicesc, verb IV. Tranzitiv 1. A descoperi, a afla, a înțelege ceva (mai mult intuitiv sau prin deducție); a intui, a prevedea, a întrezări. ♢ Locutiune adverb Pe ghicite = la întâmplare sau în mod intuitiv. ♦ A dezlega o ghicitoare. 2. (în superstiții) A prezice cuiva viitorul. [Varianta: (regional) gâci verb IV] – Etimologie necunoscuta

2 * Cuvantul cu diacritice: ghicí
Cuvantul fara diacritice: ghici

Definitie: GHICI verb 1. verifica cuvantul: intui. 2. a afla, a descoperi, (rar) a bănui. (Ai - ce-am vrut să spun.) 3. verifica cuvantul: bănui. 4. a dezlega. (A - o cimilitură.) 5. a prevesti, a prezice, a proroci, (franțuzism cuvant invechit) a devina. (A - viitorul cuiva.)

3 * Cuvantul cu diacritice: ghicí
Cuvantul fara diacritice: ghici

Definitie: ghici verb, ind prezent 1 singular și 3 plural ghicesc, imperfect 3 singular ghicea; conj. prezent 3 singular și plural ghicească; imper. 2 singular ghicește, neg. nu ghici

4 * Cuvantul cu diacritice: a ghicí -ésc
Cuvantul fara diacritice: ghici

Definitie: A GHICI -esc 1. tranzitiv 1) A afla prin presupunere; a determina intuitiv sau prin deducție. - gândurile cuiva. - pe cineva după glas. 2) (ghicitori, șarade, enigme) A pătrunde cu mintea, găsind explicația. 3) A vedea foarte vag (din cauza depărtării, a întunericului etcetera); a întrezări; a întrevedea. 2. intranzitiv (în superstiții) A prezice viitorul (trăgând cărțile, în bobi etcetera). /conform bulgara gadkam

5 * Cuvantul cu diacritice: ghicí ghicésc ghicít
Cuvantul fara diacritice: ghici

Definitie: ghici (ghicesc, ghicit), verb – A descoperi, a afla, a intui. – Varianta (învechit) gîci. Mr. angucescu, angucire. Origine obscură. Pare a fi în legătură cu limba slava (veche) gadati „a ghici” (Cihac, II, 111; Berneker 288), prin intermediul limba slava (veche) gadačĭ „ghicitor” (DAR) sau al bulgara gatka „ghicitoare” (Pascu, apud Philippide, II, 714), de unde o formă rom. gîd(ă)ci sau gîtci, redusă ulterior. Conform: și bulgara gatkam „a propune o ghicitoare”, gadam „a ghici”. Derivat de la ghioc, propusă de Laurian și păstrată de Scriban, nu pare posibilă. Derivat ghicitor, substantiv masculin (om care prezice viitorul); ghicitoare, substantiv feminin (femeie care prezice viitorul; cimilitură; brîndușă-de-toamnă, Colchicum autumnale); ghicitură, substantiv feminin (cimilitură); ghiceală, substantiv feminin (cimilitură).