Ghimpe
Definitie, sens si explicatie
1Ghimpe, ghimpi, substantiv masculin I.
1. Fiecare dintre prelungirile tari si ascutite care cresc pe tulpina, pe ramurile sau pe alte parti ale unor plante; spin1. ♢ Expresie A avea (sau a simti) un ghimpe la (sau in) inima (sau in cuget) = a avea un necaz, o suparare sau o nemultumire (nedestainuita nimanui).
A sta (sau a sedea ca) pe ghimpi = a nu mai avea rabdare, a fi extrem de nerabdator.
2. Fiecare dintre tepii care acopera corpul unor animale (in special corpul ariciului). Ii.
1. (Botanica; popular) Scaiete.
2. Compus: ghimpe-paduret = arbust totdeauna verde, cu ramurile latite si terminate printr-un spin, cu flori mici, verzi si cu fructe in forma de boabe rosii (Ruscus aculeatus). Iii. (Art.) Numele a doua dansuri populare romanesti; melodie dupa care se executa fiecare dintre aceste dansuri. – Conform: limba albaneza g j ë m p.
1. Fiecare dintre prelungirile tari si ascutite care cresc pe tulpina, pe ramurile sau pe alte parti ale unor plante; spin1. ♢ Expresie A avea (sau a simti) un ghimpe la (sau in) inima (sau in cuget) = a avea un necaz, o suparare sau o nemultumire (nedestainuita nimanui).
A sta (sau a sedea ca) pe ghimpi = a nu mai avea rabdare, a fi extrem de nerabdator.
2. Fiecare dintre tepii care acopera corpul unor animale (in special corpul ariciului). Ii.
1. (Botanica; popular) Scaiete.
2. Compus: ghimpe-paduret = arbust totdeauna verde, cu ramurile latite si terminate printr-un spin, cu flori mici, verzi si cu fructe in forma de boabe rosii (Ruscus aculeatus). Iii. (Art.) Numele a doua dansuri populare romanesti; melodie dupa care se executa fiecare dintre aceste dansuri. – Conform: limba albaneza g j ë m p.
2Ghimpe substantiv verifica cuvantul: holera, scai.
3Ghimpe substantiv
1. verifica cuvantul: ciulin.
2. verifica cuvantul: scaiete.
3. (Botanica; Ruscus aculeatus) (regional) merisor.
4. verifica cuvantul: spin.
5. verifica cuvantul: teapa.
1. verifica cuvantul: ciulin.
2. verifica cuvantul: scaiete.
3. (Botanica; Ruscus aculeatus) (regional) merisor.
4. verifica cuvantul: spin.
5. verifica cuvantul: teapa.
4Ghimpe (bot. ) substantiv masculin, plural ghimpi
5Ghimpe -i m. 1) Formatie cu varf ascutit si intepator, care creste pe tulpina, pe ramurile, mai rar pe frunzele si pe fructele unor plante; spin. ♢ A sta (sau A sedea) Ca pe -i a nu mai avea rabdare (sa astepte). 2) fig.
Gand care necajeste; rana sufleteasca. ♢ A avea (sau A simti) Un - la (sau In) Inima a avea o durere ascunsa. 3) Ac sau fir de par aspru si ascutit de pe corpul unor animale (arici, porci-spinosi etcetera); teapa. 4) Planta erbacee avand frunzele sau capitulele prevazute cu o astfel de formatie ascutita. ♢ - paduret arbust cu ramuri ascutite, avand frunze persistente, flori mici si fructe in forma de boabe rosii. /Cuv. autoht.
Gand care necajeste; rana sufleteasca. ♢ A avea (sau A simti) Un - la (sau In) Inima a avea o durere ascunsa. 3) Ac sau fir de par aspru si ascutit de pe corpul unor animale (arici, porci-spinosi etcetera); teapa. 4) Planta erbacee avand frunzele sau capitulele prevazute cu o astfel de formatie ascutita. ♢ - paduret arbust cu ramuri ascutite, avand frunze persistente, flori mici si fructe in forma de boabe rosii. /Cuv. autoht.
6Ghimpe (ghimpi), substantiv masculin –
1. Spin, teapa. –
2. Os de peste. –
3. Virf ascutit, cui. –
4. Nume de plante spinoase (Cyrcium lanceolatum; Xanthium spinosum; Centaurea calcitrapa; Ruscus aculeatus). – Varianta (invechit) ghimp.
Limba Latina *pŭngŭlum, de unde provine si limba italiana pungolo (Arch. glott., Xiii, 398; Prati 802), si cu schimbare de sufix, pungello (Rew 6851).
De la *punglu s-a ajuns prin metateza la *glumpu › *ghiumpu (ca in *quaglum › chiag), redus prin disimilatie la ghimp(u).
Se presupune in general ca termenul rom. deriva din limba albaneza gjëmp, gljimp (Cihac, Ii, 717; Meyer 140; Philippide, Ii, 713; Jokl 26-28; Rosetti, Ii, 117); insa chiar varianta consonantismului limba albaneza dovedeste ca trebuie plecat de la un etimon romanic in gl-, al carui rezultat ar trebui sa fie diferit in limba albaneza, conform *glemus › limba albaneza ljëms, glandis › limba albaneza ljende.
Este evident ca limba albaneza provine din rom.
Derivat ghimpos, adjectiv (spinos; picant, intepator); ghimpoasa, substantiv feminin (planta, Cryspis aculeata); ghimpuros, adjectiv (spinos); (in)ghimpa, verb (a intepa; a incita, a stimula; a musca, a intepa; a rani); inghimpator, adjectiv (care inteapa); inghimpatura, substantiv feminin (intepatura); ghimparita, substantiv feminin (Cryspis aculeata).
1. Spin, teapa. –
2. Os de peste. –
3. Virf ascutit, cui. –
4. Nume de plante spinoase (Cyrcium lanceolatum; Xanthium spinosum; Centaurea calcitrapa; Ruscus aculeatus). – Varianta (invechit) ghimp.
Limba Latina *pŭngŭlum, de unde provine si limba italiana pungolo (Arch. glott., Xiii, 398; Prati 802), si cu schimbare de sufix, pungello (Rew 6851).
De la *punglu s-a ajuns prin metateza la *glumpu › *ghiumpu (ca in *quaglum › chiag), redus prin disimilatie la ghimp(u).
Se presupune in general ca termenul rom. deriva din limba albaneza gjëmp, gljimp (Cihac, Ii, 717; Meyer 140; Philippide, Ii, 713; Jokl 26-28; Rosetti, Ii, 117); insa chiar varianta consonantismului limba albaneza dovedeste ca trebuie plecat de la un etimon romanic in gl-, al carui rezultat ar trebui sa fie diferit in limba albaneza, conform *glemus › limba albaneza ljëms, glandis › limba albaneza ljende.
Este evident ca limba albaneza provine din rom.
Derivat ghimpos, adjectiv (spinos; picant, intepator); ghimpoasa, substantiv feminin (planta, Cryspis aculeata); ghimpuros, adjectiv (spinos); (in)ghimpa, verb (a intepa; a incita, a stimula; a musca, a intepa; a rani); inghimpator, adjectiv (care inteapa); inghimpatura, substantiv feminin (intepatura); ghimparita, substantiv feminin (Cryspis aculeata).
7Ghimpe (ghimpi), substantiv masculin – Calugaras (Pyrrhula europaea).
Alb. gimpel (Dar).
Alb. gimpel (Dar).