Definitie Grad - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Grad, grade, substantiv neutru
1. Nume dat mai multor unitati de masura pentru diverse marimi (variabile), in cadrul unor sisteme sau scari de reper.
Grad centezimal.
Grad de latitudine. ♢ Grad de libertate = indice care arata posibilitatile de miscare ale (elementelor) unui sistem mecanic.
2. (Matematica) Exponentul sau suma exponentilor marimii literale a unui monom; cel mai mare dintre exponentii monoamelor care alcatuiesc un polinom. ♢ Ecuatie de gradul intai (sau al doilea etcetera) = ecuatie a carei necunoscuta e la puterea intai (sau a doua etcetera).
3. Fiecare dintre diviziunile in care se imparte un sistem sau o scara de reper, de masura.
4. Valoare a unei marimi, considerata in raport cu o valoare de referinta. ♢ Grad alcoolic = fiecare dintre procentele de alcool pur din volumul unui lichid alcoolic.
5. Etalon sau criteriu de apreciere a felului cum se realizeaza un proces tehnic, o insusire a unui material etcetera
6. (În sintagma) Grad de comparatie Verifica cuvantul: comparatie.
7. (Urmat de determinari) Treapta, nivel, stadiu (intr-un proces, intr-o situatie etcetera data). ♢ Grad de rudenie = raportul de apropiere intre rude. ♢ Locutiune adverb În ultimul grad = in stadiul cel mai avansat, cel mai grav.
8. Fiecare dintre treptele sistemului de organizare a unor institutii; fiecare dintre treptele ierarhiei unor functii; prin extensiune loc pe care il ocupa cineva in ierarhia unor functii; persoana care ocupa o anumita functie in aceasta ierarhie. – Din franceza Grade, limba latina Gradus, limba germana Grad.

Varianta definitie 2: -grad2 element „mers”, „treapta”. (< franceza -grade, conform lat. gradus < gradi, a merge)

Varianta definitie 3: Grad1 substantiv neutru
1. unitate de masura pentru diverse marimi variabile (temperatura, presiune etcetera).
2. unitate de masura a unghiurilor, a 360-a parte dintr-un cerc.
3. (matematica) exponentul cel mai mare al necunoscutei unei ecuatii sau maximul sumei exponentilor necunoscutelor.
4. etalon, criteriu de apreciere.
5. treapta, nivel, stadiu; fiecare dintre treptele unei ierarhii. ♢ loc ocupat de cineva in ierarhia institutiei careia ii apartine.
6. (chimie) valoare a mai multor marimi considerate in raport cu o valoare de referinta. o - de comparatie = forma pe care o ia adjectivul sau adverbul pentru a arata masura in care un obiect prezinta o insusire in raport cu un alt obiect sau cu el insusi intr-o alta imprejurare. (< franceza grade, limba latina gradus, limba germana Grad)

Varianta definitie 4: Grad substantiv
1. (prin Transilvania) stric. (- alcoolic.)
2. verifica cuvantul: nivel.
3. verifica cuvantul: functie.
4. verifica cuvantul: rang.

Varianta definitie 5: Grad substantiv neutru, plural grade

Varianta definitie 6: Grad -e n. 1) Unitate de masura a mai multor marimi fizice variabile (temperatura, densitate, presiune etcetera). ♢ - de comparatie categorie gramaticala specifica pentru adjectiv si adverb avand trei aspecte: pozitiv, comparativ si superlativ. ♢ - de rudenie raport de apropiere intre rude. 2) Unitate de masura a unghiurilor, a longitudinii si a latitudinii. 3) Diviziune pe scara unui instrument de masura; gradatie. 4) (la expresiile algebrice) Maxim al sumei exponentilor necunoscutelor unui termen. -ul unui monom. ♢ Ecuatie de -ul intai (sau Doi) ecuatie a carei necunoscuta este la puterea intai (sau a doua). 5) fig.
Treapta de dezvoltare a ceva; masura in care se manifesta evolutia unui lucru; nivel. - de cultura. ♢ În cel mai mare - la maximum. În cel mai mic - la minimum. 6) Treapta intr-o ierarhie. Diploma de -ul I. - de capitan. 7) Etapa in evolutia unui proces; treapta. 8) Calificare dobandita intr-un domeniu de activitate; titlu. - stiintific. /<fr. grade, limba latina gradus

Varianta definitie 7: -grad Element secund de compunere savanta cu semnificatia „care merge”, „mergator”, folosit in combinatii al caror prim element are specificatii semantice (ex. plantigrad). [< franceza -grade, limba italiana -grado, conform limba latina -gradus < gradi – a merge].

Varianta definitie 8: Grad substantiv neutru
1. Unitate de mĂ?surĂ? pentru diverse mĂ?rimi variabile (temperaturĂ?, presiune etcetera).
2. Unitate de mĂ?surĂ? a unghiurilor, a 360a??a parte dintra??un cerc.
3. (matematica) Exponentul cel mai mare al necunoscutei unei ecuatii sau maximul sumei exponentilor necunoscutelor.
4. Etalon, criteriu de apreciere.
5. TreaptĂ?, nivel, stadiu; fiecare dintre treptele unei ierarhii. a?? loc ocupat de cineva in ierarhia institutiei cĂ?reia ii apartine.
6. (chimie) Valoare a mai multor mĂ?rimi considerate in raport cu o valoare de referintĂ?. o - de comparatie = formĂ? pe care o ia adjectivul sau adverbul pentru a arĂ?ta mĂ?sura in care un obiect prezintĂ? o insusire in raport cu un alt obiect sau cu el insusi intra??o altĂ? imprejurare. -din franceza Grade, limba latina Gradus, limba germana Grad

Varianta definitie 9: Grad substantiv neutru I.
1. Unitate de masura a anumitor marimi variabile (temperatura, presiune etcetera).
2. Unitate de masura a unghiurilor, reprezentand a 360-a parte dintr-un cerc. ♢ Grad centezimal = grad care reprezinta a suta parte dintr-un unghi drept.
3. (Matematica) Exponentul cel mai mare al necunoscutei unei ecuatii sau maximul sumei exponentilor necunoscutelor. II. Treapta, nivel; fiecare dintre treptele unei ierarhii. ♦ Loc ocupat de cineva in ierarhia institutiei careia ii apartine. ♢ Grad de comparatie = forma pe care o ia adjectivul sau adverbul pentru a arata masura in care un obiect prezinta o insusire in raport cu alt obiect sau cu el insusi (in alte imprejurari). [Plural -de, -duri. / < limba latina gradus, conform franceza grade, limba italiana grado, limba germana Grad].

Varianta definitie 10: Grad (grade), substantiv neutru – Nume dat unor unitati de masura de marimi variabile.
Franceza grade. – Derivat (din franceza) grada, verb; gradat, substantiv masculin (soldat, gradat, caporal); gradati(un)e, substantiv feminin (actiunea de a grada); degrada, verb; degradant, adjectiv