Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Grad

1 * Cuvantul cu diacritice: grad
Cuvantul fara diacritice: grad

Definitie: GRAD, grade, substantiv neutru 1. Nume dat mai multor unități de măsură pentru diverse mărimi (variabile), în cadrul unor sisteme sau scări de reper. Grad centezimal. Grad de latitudine. ♢ Grad de libertate = indice care arată posibilitățile de mișcare ale (elementelor) unui sistem mecanic. 2. (Matematica) Exponentul sau suma exponenților mărimii literale a unui monom; cel mai mare dintre exponenții monoamelor care alcătuiesc un polinom. ♢ Ecuație de gradul întâi (sau al doilea etcetera) = ecuație a cărei necunoscută e la puterea întâi (sau a doua etcetera). 3. Fiecare dintre diviziunile în care se împarte un sistem sau o scară de reper, de măsură. 4. Valoare a unei mărimi, considerată în raport cu o valoare de referință. ♢ Grad alcoolic = fiecare dintre procentele de alcool pur din volumul unui lichid alcoolic. 5. Etalon sau criteriu de apreciere a felului cum se realizează un proces tehnic, o însușire a unui material etcetera 6. (În sintagma) Grad de comparație Verifica cuvantul: comparație. 7. (Urmat de determinări) Treaptă, nivel, stadiu (într-un proces, într-o situație etcetera dată). ♢ Grad de rudenie = raportul de apropiere între rude. ♢ Locutiune adverb În ultimul grad = în stadiul cel mai avansat, cel mai grav. 8. Fiecare dintre treptele sistemului de organizare a unor instituții; fiecare dintre treptele ierarhiei unor funcții; prin extensiune loc pe care îl ocupă cineva în ierarhia unor funcții; persoană care ocupă o anumită funcție în această ierarhie. – Din franceza grade, limba latina gradus, limba germana Grad.

2 * Cuvantul cu diacritice: -grád
Cuvantul fara diacritice: grad

Definitie: -GRAD² element „mers”, „treaptă”. (< franceza -grade, conform lat. gradus < gradi, a merge)

3 * Cuvantul cu diacritice: grad
Cuvantul fara diacritice: grad

Definitie: GRAD¹ substantiv neutru 1. unitate de măsură pentru diverse mărimi variabile (temperatură, presiune etcetera). 2. unitate de măsură a unghiurilor, a 36⁰-a parte dintr-un cerc. 3. (matematica) exponentul cel mai mare al necunoscutei unei ecuații sau maximul sumei exponenților necunoscutelor. 4. etalon, criteriu de apreciere. 5. treaptă, nivel, stadiu; fiecare dintre treptele unei ierarhii. ♢ loc ocupat de cineva în ierarhia instituției căreia îi aparține. 6. (chimie) valoare a mai multor mărimi considerate în raport cu o valoare de referință. o - de comparație = formă pe care o ia adjectivul sau adverbul pentru a arăta măsura în care un obiect prezintă o însușire în raport cu un alt obiect sau cu el însuși într-o altă împrejurare. (< franceza grade, limba latina gradus, limba germana Grad)

4 * Cuvantul cu diacritice: grad
Cuvantul fara diacritice: grad

Definitie: GRAD substantiv 1. (prin Transilvania) ștric. (- alcoolic.) 2. verifica cuvantul: nivel. 3. verifica cuvantul: funcție. 4. verifica cuvantul: rang.

5 * Cuvantul cu diacritice: grad
Cuvantul fara diacritice: grad

Definitie: grad substantiv neutru, plural grade

6 * Cuvantul cu diacritice: grad -e
Cuvantul fara diacritice: grad

Definitie: GRAD -e n. 1) Unitate de măsură a mai multor mărimi fizice variabile (temperatură, densitate, presiune etcetera). ♢ - de comparație categorie gramaticală specifică pentru adjectiv și adverb având trei aspecte: pozitiv, comparativ și superlativ. ♢ - de rudenie raport de apropiere între rude. 2) Unitate de măsură a unghiurilor, a longitudinii și a latitudinii. 3) Diviziune pe scara unui instrument de măsură; gradație. 4) (la expresiile algebrice) Maxim al sumei exponenților necunoscutelor unui termen. -ul unui monom. ♢ Ecuație de -ul întâi (sau doi) ecuație a cărei necunoscută este la puterea întâi (sau a doua). 5) fig. Treaptă de dezvoltare a ceva; măsură în care se manifestă evoluția unui lucru; nivel. - de cultură. ♢ În cel mai mare - la maximum. În cel mai mic - la minimum. 6) Treaptă într-o ierarhie. Diplomă de -ul I. - de căpitan. 7) Etapă în evoluția unui proces; treaptă. 8) Calificare dobândită într-un domeniu de activitate; titlu. - științific. franceza grade, limba latina gradus

7 * Cuvantul cu diacritice: -grad
Cuvantul fara diacritice: grad

Definitie: -GRAD Element secund de compunere savantă cu semnificația „care merge”, „mergător”, folosit în combinații al căror prim element are specificații semantice (ex. plantigrad). [< franceza -grade, limba italiana -grado, conform limba latina -gradus < gradi – a merge].

8 * Cuvantul cu diacritice: grad
Cuvantul fara diacritice: grad

Definitie: GRAD substantiv neutru 1. Unitate de mĂ?surĂ? pentru diverse mĂ?rimi variabile (temperaturĂ?, presiune etcetera). 2. Unitate de mĂ?surĂ? a unghiurilor, a 360â??a parte dintrâ??un cerc. 3. (matematica) Exponentul cel mai mare al necunoscutei unei ecuații sau maximul sumei exponenților necunoscutelor. 4. Etalon, criteriu de apreciere. 5. TreaptĂ?, nivel, stadiu; fiecare dintre treptele unei ierarhii. â?? loc ocupat de cineva în ierarhia instituției cĂ?reia îi aparține. 6. (chimie) Valoare a mai multor mĂ?rimi considerate în raport cu o valoare de referințĂ?. o - de comparație = formĂ? pe care o ia adjectivul sau adverbul pentru a arĂ?ta mĂ?sura în care un obiect prezintĂ? o însușire în raport cu un alt obiect sau cu el însuși întrâ??o altĂ? împrejurare. -Din franceza Grade, limba latina Gradus, limba germana Grad

9 * Cuvantul cu diacritice: grad
Cuvantul fara diacritice: grad

Definitie: GRAD substantiv neutru I. 1. Unitate de măsură a anumitor mărimi variabile (temperatură, presiune etcetera). 2. Unitate de măsură a unghiurilor, reprezentând a 360-a parte dintr-un cerc. ♢ Grad centezimal = grad care reprezintă a suta parte dintr-un unghi drept. 3. (Matematica) Exponentul cel mai mare al necunoscutei unei ecuații sau maximul sumei exponenților necunoscutelor. II. Treaptă, nivel; fiecare dintre treptele unei ierarhii. ♦ Loc ocupat de cineva în ierarhia instituției căreia îi aparține. ♢ Grad de comparație = formă pe care o ia adjectivul sau adverbul pentru a arăta măsura în care un obiect prezintă o însușire în raport cu alt obiect sau cu el însuși (în alte împrejurări). [Plural -de, -duri. / < limba latina gradus, conform franceza grade, limba italiana grado, limba germana Grad].

10 * Cuvantul cu diacritice: grad gráde
Cuvantul fara diacritice: grad

Definitie: grad (grade), substantiv neutru – Nume dat unor unități de măsură de mărimi variabile. Franceza grade. – Derivat (din franceza) grada, verb; gradat, substantiv masculin (soldat, gradat, caporal); gradați(un)e, substantiv feminin (acțiunea de a grada); degrada, verb; degradant, adjectiv