1
Grația, grațiez, verb I. Tranzitiv A acorda unui condamnat iertarea, parțială sau totală, în executarea pedepsei, printr-un act emis de șeful statului. [Pronunțat: -ți-a] – Din franceză Gracier.
Conform italiană g r a z i a r e.
Conform italiană g r a z i a r e.
DEX – dicționarul explicativ
2
Grația verb tranzitiv A suspenda executarea pedepsei unui condamnat sau a o comuta în alta mai Ușoară?. -din franceză Gracier, italiană Graziare
DEX – dicționarul explicativ
3
Grația verb I. tranzitiv A ierta un condamnat de pedeapsă. [Pronume -ți-a, prezent indicativ 3,6 -iază, ger, -iind. / < franceză gracier, italiană graziare].
DN – dicționar de neologisme
4
Grația verb tranzitiv a suspenda executarea pedepsei unui condamnat sau a o comuta în alta mai ușoară. (< franceză gracier, italiană graziare)
MDN – marele dicționar de neologisme
Încă 2 definiții din alte dicționare
5
A grația grațiez tranzitiv (condamnați) A scuti de pedeapsă printr-o grațiere. /<franceză gracier
NODEX – noul dicționar explicativ
6
Grația verb (silabe -ți-a), indicativ prezent 1 singular grațiez, 3 singular și plural grațiază, 1 plural grațiem (silabe -ți-em); conjuncție prezent 3 singular și plural grațieze; germană grațiind (silabe -ți-ind)
DOOM – dicționarul ortografic