Gravita
Definitie, sens si explicatie
1Gravita, gravitez, verb I. Intranzitiv A fi sau a se misca in campul de gravitatie al altui corp. ♦ Figurativ A evolua, a avea loc, a trai in jurul sau in vecinatatea (si sub influenta) cuiva sau a ceva. – Din franceza Graviter.
2Gravita verb intr.
1. a tinde catre un punct in virtutea legii gravitatiei. ♢ (despre astri) a se misca in jurul astrului din care s-a desprins, fiind atras de acesta.
2. (figurativ) a evolua in vecinatatea unui punct, a tinde intr-o anumita directie, a fi in jurul si sub influenta cuiva. (< franceza graviter)
1. a tinde catre un punct in virtutea legii gravitatiei. ♢ (despre astri) a se misca in jurul astrului din care s-a desprins, fiind atras de acesta.
2. (figurativ) a evolua in vecinatatea unui punct, a tinde intr-o anumita directie, a fi in jurul si sub influenta cuiva. (< franceza graviter)
3Gravita verb, indicativ prezent 1 singular gravitez, 3 singular si plural graviteaza
4A gravita -ez intranzitiv 1) A se afla intr-un camp de gravitatie. 2) A tinde spre un centru sau in jurul unui centru ca urmare a actiunii legii de gravitatie. 3) fig.
A fi intr-o anumita sfera de influenta. /<fr. graviter
A fi intr-o anumita sfera de influenta. /<fr. graviter
5Gravita verb I. intr.
A tinde catre un punct in virtutea legii gravitatiei. ♦ (Despre astri) A se misca in jurul astrului din care s-a desprins, fiind atras de acesta. ♦ (Figurat) A tinde (spre). [< franceza graviter, conform limba italiana, lat.t. gravitare].
A tinde catre un punct in virtutea legii gravitatiei. ♦ (Despre astri) A se misca in jurul astrului din care s-a desprins, fiind atras de acesta. ♦ (Figurat) A tinde (spre). [< franceza graviter, conform limba italiana, lat.t. gravitare].