Varianta definitie 1: Greu, grea, grei, grele, adjectiv , Greu, adverb , substantiv neutru I. Adjectiv
1. Care apasa cu greutate asupra suprafetei pe care sta; care are greutate (mare); care cantareste mult.
Corp greu. ♢ Aur greu = aur masiv.
Artilerie grea = artilerie care are in dotarea unitatilor sale tunuri si obuziere de mare calibru.
Industrie grea = totalitatea ramurilor industriale care produc in general mijloace de productie. (Sport) Categorie grea = categorie in care intra boxerii, luptatorii, halterofilii etcetera cu cea mai mare greutate. ♢ Expresie Pas greu = moment dificil, initiativa plina de greutati.
Bani grei = suma mare de bani.
Cuvant greu = cuvant decisiv.
2. Care este impovarat, ingreuiat, incarcat.
Sac greu. ♢ Familie (sau casa) grea = familie numeroasa si greu de intretinut. ♦ (Pop.; la f.) Gravida. ♦ (Despre nori) De culoare neagra, aducator de ploaie si de furtuna. II. Adjectiv
1. (Despre parti ale corpului) Care pare ca apasa (din cauza oboselii, bolii, starii sufletesti etcetera).
Are capul greu. ♢ Expresie A-i fi (cuiva) inima grea = a fi ingrijorat, indurerat; a avea presimtiri rele.
A avea mana grea = A) a lovi tare cu palma sau cu pumnul; B) (familiar; despre medici) a lucra neindemanatic, grosolan, producand dureri pacientilor.
2. (Despre alimente) Care produce usor indigestie; care se asimileaza cu greutate.
3. (Despre mirosuri) Care produce o senzatie de neplacere, de insuficienta respiratorie etcetera; (despre aer) care miroase rau; incarcat; prin extensiune apasator, coplesitor. ♢ Atmosfera grea = atmosfera apasatoare care preceda declansarea unei furtuni, unei ploi torentiale; figurat atmosfera incarcata de griji, de certuri etcetera ♦ (Despre somn) Adanc.
4. (Despre noapte, ceata etcetera) Dens, compact. Iii. Adjectiv
1. Care se face cu greutate, care cere eforturi mari; anevoios.
Munca grea. ♦ (Despre drumuri) Care poate fi strabatut cu greutate. ♦ Care se intelege, se invata cu eforturi deosebite.
Poezie grea.
2. (Despre suferinte, necazuri, imprejurari etcetera) Care se suporta cu mari suferinte, cu mare greutate; (despre boli) care aduce mari suferinte si se vindeca cu mare greutate sau nu se mai vindeca; grav. ♢ Zile grele sau viata grea = trai anevoios, plin de lipsuri.
Lovitura grea = lovitura morala dureroasa. ♢ Expresie (Adverbial) Greu la deal cu boii mici sau greu la deal si greu la vale, se spune cand cineva este silit sa faca fata unei situatii dificile cu posibilitati (materiale) reduse. ♦ (Despre insulte, pedepse etcetera) Serios, grav. ♢ Vorba grea = insulta, jignire. IV. Adv.
1. Cu greutate (mare), cu toata greutatea.
S-a lasat greu. ♢ Expresie A-i cadea (cuiva) greu la stomac = a-i produce (cuiva) indigestie. ♦ Mult (din punctul de vedere al greutatii, cantitatii).
Cantareste greu.
2. În mod dificil, anevoios, cu dificultate, cu truda; anevoie.
Munceste greu. ♢ Expresie A-i fi greu (sa)... = a simti dificultatea initierii unei actiuni.
A-i veni (cuiva) greu (sa...) = a-i fi neplacut (sa...), a-i displacea; a se jena (sa...).
A-i fi greu (de cineva sau de ceva) = A) a-i fi sila, a fi satul (de cineva sau de ceva); B) a se rusina (de cineva sau de ceva).
A-i fi (sau a o duce) greu = a trai in lipsuri materiale, a avea o situatie materiala precara. ♦ Încet (si neplacut).
Orele trec greu.
3. Rau, grav, tare.
E greu bolnava. ♢ Expresie A ofta (sau a suspina) greu = a ofta (sau a suspina) din adancul inimii, profund (de durere, necaz etcetera).
A plati greu = A) a plati scump, cu mari sacrificii; B) a nu plati la timp. V. Substantiv neutru:
1. Greutate, dificultate; imprejurare dificila; impas. ♢ Locutiune adverb Din greu = A) cu mult efort, intampinand mari dificultati; B) adanc, profund.
La greu = cand este vorba de o treaba anevoioasa.
A greu = cu neplacere. ♢ Expresie Acu-i greul = a sosit momentul decisiv.
A da de greu = a intampina greutati.
2. Povara, sarcina; prin extensiune partea cea mai grea, cea mai dificila a unei munci, a unei situatii etcetera
3. Partea mai numeroasa dintr-un ansamblu de elemente; gros.
Greul armatei. – Limba Latina Grevis (= gravis).
Varianta definitie 2: Greu antonim: usor, lesne
Varianta definitie 3: Greu substantiv verifica cuvantul: gros, multime.
Varianta definitie 5: Greu adjectiv m., plural grei; f. singular grea, art. greaua, g.-d. art. grelei, plural grele
Varianta definitie 6: Greu substantiv neutru, art. greul
Varianta definitie 7: Greu3 n. 1) Ambianta nefavorabila. A invinge -l.
A fugi de -. ♢ Din - a) cu mare efort; b) cu intensitate; adanc; profund. La - unde se cere multa munca. A da de - a intampina greutati. 2) Munca grea si istovitoare; truda. ♢ A duce -l a face ce este mai greu. /<lat. grevis
Varianta definitie 8: Greu2 grea (grei, grele) 1) (in opozitie cu Usor) Care cantareste mult; de greutate mare. ♢ Artilerie grea artilerie inzestrata cu tunuri de mare calibru si de mare greutate. Industrie grea. v. Industrie. categorie grea categorie de sportivi (luptatori, boxeri, halterofili) cu cea mai mare greutate. Pas - pas hotarator. Cuvant - cuvant decisiv. Bani grei bani multi. A avea mana grea, (a fi - la mana) a) a avea mana puternica; b) a face ceva fara indemanare. 2) Care este incarcat (cu ceva). Livada grea de rod. ♢ Nori grei nori intunecati, care aduc furtuna. 3) (despre parti ale corpului) Care pare ca apasa cu greutate, provocand o senzatie neplacuta. A avea picioarele grele de oboseala. ♢ Somn - somn profund. A avea (sau A-i fi) Inima grea a) a fi indurerat; b) a se ingrijora. 4) pop. (despre femei) Care este gravida; insarcinata. 5) (despre alimente) Care se asimileaza indelung si anevoios. 6) (despre miros) Care este neplacut. 7) (despre aer) Care sta neimprospatat de mult timp; statut; inchis. 8) (despre sentimente, suferinte etcetera) Care este dificil de suportat; care apasa; apasator. ♢ Atmosfera grea a) atmosfera inabusitoare (care prevesteste ploaie); b) atmosfera, stare de spirit apasatoare, datorita grijilor, neintelegerilor. 9) Care cere mari eforturi; dificil. Însarcinare grea.
Problema grea. ♢ A fi - de (sau La) Cap v. Cap. viata grea viata plina de lipsuri. 10) (despre boli, rani etcetera) Care prezinta un pericol; periculos. 11) Care se caracterizeaza printr-un moment de criza; critic. Situatie grea.
Vremuri grele. ♢ Iarna grea iarna lunga si geroasa. 12) (despre insulte, pedepse etcetera) Care poate avea consecinte serioase. /<lat. grevis
Varianta definitie 9: Greu1 adverb 1) Cu mari eforturi. A citi -.
A trai -. ♢ A-i veni - a) a-i fi neplacut; b) a ezita. 2) Încet si cu osteneala. Timpul trece -. 3) Cu (toata) greutatea; greoi. A se lasa - pe pat. 4) Foarte tare; rau; grav. A fi - bolnav. /<lat. grevis
Varianta definitie 10: Greu (-ea), adjectiv –
1. Grav, cu greutate. –
2. Grav, serios, de temut. –
3. Important, mare, numeros. –
4. Dificil, anevoios. –
5. Suparator. –
6. Adinc. –
7. Aspru, dur, taios. –
8. (Adj. f.) Însarcinata, gravida. –
9. (Adv.) Anevoie, dificil, cu mare efort. –
10. (Înv.) Rau, detestabil. –
11. (S.m.) Greutate, povara, chin. – Mr. greu, greao; megl. greu, gręo; istr. greu, grę.
Limba Latina gravis, prin intermediul unei forme popular *grevis (Diez, I, 223; Densusianu, Hlr., 504; Puscariu 735; Candrea-Dens., 756; Philippide, Principii, 33; REW 3855; DAR; Rosetti, I, 57), conform limba italiana greve, prov., cat., gal. greu, franceza grief, sp., port. grave.
Este dublet al lui grav, adjectiv , din franceza grave; pentru semantismul sensului 8, conform limba latina gravida.
Schimbarea de terminatie se explica de catre Candrea, Élements, 19, prin paralelismul cu mea – meu, considerindu-se, deci, grea ca punct de plecare; Pascu, Beiträge, 17, prefera de la un limba latina *grevus.
Derivat greoi, adjectiv (care se misca cu greu, lipsit de vioiciune, mocait), cu sufix -oi; greutate, substantiv feminin (insusirea unui corp de a fi greu; povara; dificultate; importanta, gravitate; putere, eficacitate; lest; haltera; asprime; gros, parte cea mai importanta, majoritatea), cu sufix -(t)ate, ca in putinatate, singuratate, strainatate (der. directa dintr-un limba latina *grevitatēm, pe care o propun Puscariu 736; Candrea-Dens., 757 si DAR, pare mai putin probabila); greime (var. greuime), substantiv feminin (invechit, greutate, povara); greuinta, substantiv feminin (invechit, greutate); greumint, substantiv neutru (invechit, chin); greunatate, substantiv feminin (Trans., greutate); ingreuia, verb (a agrava, a incarca, a face mai greu; a coplesi, a impovara; a incurca, a stinjeni; cuvant invechit, a deranja; a lasa grea o femeie), de la greu sau dupa DAR de la greoi (dupa Puscariu 858 si Candrea-Dens., 759, din limba latina ingrevāre; dupa REW 4428, de la ingraviāre); ingreuietor, adjectiv (coplesitor, impovarator); ingreuna, verb, cu aceleasi sensuri ca ingreuia, al carui dublet expresiv pare a fi pe baza sufix -uni, -una, conform miau › mieuna, schiau › scheuna (dupa Puscariu 859; Candrea-Dens., 760 si DAR, de la un limba latina *ingrevĭnāre); ingreunator, adjectiv (coplesitor; agravant); greunatic, adjectiv (Trans. de Vest, corpolent); ingreutati, verb (a impovara, a ingreuna), de la greutate; ingreca, verb (a impovara, a lasa grea; a concepe, a zamisli), der. expresiv de la greu, conform mr., megl. (a)ngrec, (a)ngricare (dupa Puscariu 857; Candrea-Dens., 861 si DAR, din limba latina *ingrevĭcāre).
Draganu, Dacor., IV, 741 il cita pe gracina, verb (Oltenia, a suporta, a suferi), cuvint rar, pe care il deriva dintr-un limba latina *ingrevĭcĭnāre, a carui explicare pare dificil de admis.
Alte informatii despre acest cuvant
Cuvantul este compus din: 4 litere. Cuvantul incepe cu litera "g" si se termina cu litera "u"
DexDefinitie.com este un site dictionar al limbii romane. Gasiti aici aproape toate cuvintele din limba romana, impreuna cu explicatii (definitii). Mai gasiti si statistici legate de fiecare cuvant. Baza de date contine 131.563 de definitii, explicatii, antonime, sinonime.
Site-ul functioneaza excelent pe telefoane mobile Android is iOS. Daca aveti de adaugat vreun cuvant, de facut o corectare, va rugam sa folositi pagina de contact pentru a ne trimite un mesaj.
