Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Grotesc -ă

1 * Cuvantul cu diacritice: grotésc -ă
Cuvantul fara diacritice: grotesc

Definitie: GROTESC, -Ă, grotești, adjectiv , GROTESC substantiv neutru 1. Adjectiv Care este de un comic excesiv prin aspectul caricatural, neobișnuit de caraghios; ridicol, burlesc; bizar. ♢ (Substantivat, n.) Grotescul unei situații. ♦ (Substantivat, n.) Categorie, ipostază estetică reflectând realitatea în forme fantastice, bizare, disproporționate, caricaturale. 2. Substantiv neutru: Corp de literă de tipar fără piciorușe, format din arce și segmente de dreaptă de aceeași grosime. – Din franceza grotesque.

2 * Cuvantul cu diacritice: grotésc -ă
Cuvantul fara diacritice: grotesc

Definitie: GROTESC, -Ă I. adjectiv de un comic exagerat; caraghios, nenatural; ciudat, bizar. II. substantiv neutru 1. categorie estetică reflectând realitatea, contrar sublimului, în forme fantastice, bizare, monstruoase. 2. gen de ornamentație de origine romană, reintrodus în epoca Renașterii, din pictură sau sculptură decorativă cu figuri grotești. 3. literă de tipar fără piciorușe, din combinații cu arce și segmente de dreaptă. III. substantiv feminin (teatru) gen de comedie. (< franceza grotesque, limba italiana grottesco)

3 * Cuvantul cu diacritice: grotesc
Cuvantul fara diacritice: grotesc

Definitie: Grotesc antonim: sublim

4 * Cuvantul cu diacritice: grotésc
Cuvantul fara diacritice: grotesc

Definitie: GROTESC adjectiv verifica cuvantul: buf.

5 * Cuvantul cu diacritice: grotésc
Cuvantul fara diacritice: grotesc

Definitie: grotesc adjectiv m., f. grotescă; plural m. și feminin: grotești

6 * Cuvantul cu diacritice: grotésc
Cuvantul fara diacritice: grotesc

Definitie: grotesc substantiv neutru

7 * Cuvantul cu diacritice: grotésc -scă -ști
Cuvantul fara diacritice: grotesc

Definitie: GROTESC² -scă (-ști) Care stârnește râsul; de un comic exagerat; burlesc. franceza grotesque, limba italiana grottesco

8 * Cuvantul cu diacritice: grotésc -uri
Cuvantul fara diacritice: grotesc

Definitie: GROTESC³ -uri n. Categorie a esteticii, care reflectă realitatea în forme caricaturale, bizare, voit disproporționale. franceza grotesque, limba italiana grottesco

9 * Cuvantul cu diacritice: grotésc
Cuvantul fara diacritice: grotesc

Definitie: GROTESC¹ n. Corp de literă de tipar având linii de grosime egală și fără talpă. franceza grotesque, limba italiana grottesco

10 * Cuvantul cu diacritice: grotésc
Cuvantul fara diacritice: grotesc

Definitie: GROTESC substantiv neutru (Poligr.) Literă de tipar fără piciorușe, formată din combinații cu arce și segmente de dreaptă. [< franceza grotesque].

11 * Cuvantul cu diacritice: grotésc -ă
Cuvantul fara diacritice: grotesc

Definitie: GROTESC, -Ă adjectiv De un comic exagerat; caraghios, nenatural; ciudat, bizar. substantiv neutru 1. Categorie estetică prin care se definește contrariul sublimului, caracterul a ceea ce este grotesc. 2. Gen de ornamentație de origine romană, reintrodus în epoca Renașterii, constând într-o decorație fantastică, pictată sau sculptată, alcătuită din motive geometrice vegetale, animale și personaje (bizare) îmbinate cu arabescuri. [Conform: franceza grotesque, limba italiana grottesco < grotta – peșteră].

12 * Cuvantul cu diacritice: grotesc
Cuvantul fara diacritice: grotesc

Definitie: GROTESC, â��Ă� I. adjectiv De un comic exagerat; caraghios, nenatural; ciudat, bizar. II. substantiv neutru 1. Categorie esteticĂ� reflectând realitatea, contrar sublimului, în forme fantastice, bizare, monstruoase. 2. Gen de ornamentație de origine romanĂ�, reintrodus în epoca Renașterii, din picturĂ� sau sculpturĂ� decorativĂ� cu figuri grotești. 3. LiterĂ� de tipar fĂ�rĂ� piciorușe, din combinații cu arce și segmente de dreaptĂ�. III. substantiv feminin (teatru) Gen de comedie. -Din franceza Grotesque, limba italiana Grottesco