Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Gîng

1 * Cuvantul cu diacritice: gîng
Cuvantul fara diacritice: ging

Definitie: gîng substantiv neutru – Zgomot. Creație expresivă, care imită mai cu seamă zumzetul insectelor. Este cuvînt rar, care abia dacă figurează în unele dicționare. Conform: aceeași intenție expresivă în ga › gîgîi, și în limba greaca (veche) γογγίζω, limba slava (veche) gągnati, limba neogreaca: γουργουλίζω „a fierbe” (› mr. gurgurare), mag. gögyök „a bîlbîi”. Derivat gîngăni (var. gînguri, gunguri, gongăni, gungăni, gungura), verb (despre copii, a gînguri; despre porumbei și turturele, a gînguri), conform megl. găngăres „a bîlbîi”; gînganie (var. gîngoană, gîngolie, gîngalie), substantiv feminin (insectă), care ar putea proveni direct din limba slava (veche) gągnanije „zumzet” (Cihac, II, 114; Conev 52); goangă (var. goambă, goand(r)ă, boangă, bonghiță), substantiv feminin (insectă); gongălău, substantiv masculin (gîndac); goande, substantiv feminin (bulgăre, grunz, cocoloș), prin comparație cu forma generală a insectelor; goanță, substantiv feminin (cocoloș, obiect rotund), conform gloanță; gîndac, substantiv masculin (insectă; Trans. de Nord, șarpe), cu sufix -ac (DAR presupune un prototip limba slava (veche) gądakŭ, care pare inutil); gîndăci, verb (despre copii, a gînguri; a fi nepăsător); gîndăcos, adjectiv (minuscul); gîngav, adjectiv (bîlbîit), reproduce direct limba slava (veche) gągnavŭ, care reprezintă aceeași rădăcină expresivă, conform limba sarba: gîngav; gîngăvi, verb (a se bîlbîi, a gîngăvi; despre copii, a gînguri); gîngăvie, substantiv feminin (bîlbîială), conform Miklosich, Lexicon, 150; Byhan 312; Löwe 32; grîngoașe, substantiv feminin (insectă, Gymnopleurus pilularius), al cărui nume pare a indica încrucișarea cu grîne, conform numele său gîndac de la grîne; grînguri (var. grunguni, grunguri, gurgu(n)i, (în)gur(l)ui), verb (a gînguri; a grohăi); guguș, substantiv masculin (porumbel); guguștiuc, substantiv masculin (porumbel); guguștiucă, substantiv feminin (porumbiță), conform bulgara, limba sarba: guguška (după Cihac, I, 130, Conev 53 și Skok 73, din limba slava (veche), ceea ce este adevărat numai pentru mr. gugufce, megl. gugufcu; după Șeineanu, II, 192, din limba turca: göguslu „cu piept mare”).