Definitie Găbui - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: GĂBUi, gabuiesc, verb IV.
Tranzitiv (Popular) A gabji. – Conform: verifica cuvantul: limba rusa g a b a t, limba ucraineana h a b a t y.

Varianta definitie 2: GĂBUi verb verifica cuvantul: apuca, inhata, insfaca, lua, prinde.

Varianta definitie 3: Gabui verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural gabuiesc, imperfect 3 singular gabuia; conj. prezent 3 singular si. plural gabuiasca

Varianta definitie 4: A GĂBUi -iesc tranzitiv popular verifica cuvantul: A gĂbji. /<ucr. habatj

Varianta definitie 5: Gabui (-uesc, gabuit), verb –
1. A prinde, a apuca, a inhata. –
2. A gasi, a descoperi. – Varianta (Moldova) gab(a)si, gapsi, gabji, ghibui, (Munt.) dibui.
Sl. (rus.) gabati „a haitui” (DAR), conform pol. gabać „a prinde”; este insa evident ca acest cuvint a fost tratat ca o creatie expresiva, dupa cum se poate vedea in varianta sale.
Celelalte explicatii nu coincid.
Dupa Iordan, BF, II, 195, forma de baza ar fi gabji, din limba turca: kabz „actiunea de a prinde” si gabui ar proveni din incrucisarea lui gabji cu dibui.
Miklosich, Slaw.
Elem., pleca de la ghibui, din limba slava (veche) gybati „a indoi”, al carui semantism nu se intelege.
Dibui, verb (a gasi, a descoperi, a afla; a reusi, a nimeri; a tatona, a pipai pe bijbiite; a cauta pe bijbiite) este fara indoiala acelasi cuvint (conform Tiktin si Scriban), ale carui sensuri le cuprind pe cele ale verbelor gabui si pipai.
S-a explicat prin rut. dybaty (Berneker 248; Skok 67), prin bulgara deb(n)ja „a se strecura” (Candrea, GS, VI, 323; Candrea; Scriban); sau prin limba turca: debb „actiunea de a tiri” (Moldovan, 425).
Derivat gabje, substantiv feminin (Mold., mina, pumn); gabor, substantiv masculin (Arg., politist, agent), asociere ironica a ideii de „a prinde” cu numele propriu Gabor; dibuiala, substantiv feminin (actiunea de a dibui); dibuitor, adjectiv (care dibuieste); ghibosi, verb (a haitui; a stringe, a bate, a parui), cu varianta ghigosi, formate cu sufix expresiv -osi.
Conform: gimba.