Habar
Definitie, sens si explicatie
1Habar substantiv neutru
1. (În expresie) A nu avea habar (de sau despre ceva) = A) a nu sti nimic, a nu avea nici o idee despre ceva; B) a nu-si face griji, a nu-i pasa de ceva.
2. (Reg.; in expresie) Cum (ti-)e habarul? = cum (iti) merge? cum stau lucrurile? – Din limba turca: Haber, „veste, informatie”.
1. (În expresie) A nu avea habar (de sau despre ceva) = A) a nu sti nimic, a nu avea nici o idee despre ceva; B) a nu-si face griji, a nu-i pasa de ceva.
2. (Reg.; in expresie) Cum (ti-)e habarul? = cum (iti) merge? cum stau lucrurile? – Din limba turca: Haber, „veste, informatie”.
2Habar substantiv neutru
3Habar n. : A nu avea - a nu sti absolut nimic; a nu avea idee. - de grija a nu-i pasa; a nu-si face griji. /<turc. haber, habar
4Habar adverb –
1. Veste, cunostinta, idee. –
2. Grija, preocupare. –
3. Subiect. – Varianta haber.
Megl. aber „veste”, mr. habare.
Limba Turca: habar, haber (Röesler 605; seineanu, Ii, 192; Lokotsch 763, Ronzevalle 84), conform limba neogreaca: χαμπάρι, limba albaneza haber, bulgara, limba sarba: haber, iud. sp. haber (Crews, Vox rom., Xiv, 303).
1. Veste, cunostinta, idee. –
2. Grija, preocupare. –
3. Subiect. – Varianta haber.
Megl. aber „veste”, mr. habare.
Limba Turca: habar, haber (Röesler 605; seineanu, Ii, 192; Lokotsch 763, Ronzevalle 84), conform limba neogreaca: χαμπάρι, limba albaneza haber, bulgara, limba sarba: haber, iud. sp. haber (Crews, Vox rom., Xiv, 303).