Hac
Definitie, sens si explicatie
1Hac1, (2) hacuri, substantiv neutru
1. (În expresie) A-i veni (cuiva sau la ceva) de hac = a gasi modalitatea, sistemul de a invinge, de a face inofensiv pe cineva sau ceva care supara, care provoaca nemultumiri.
2. (Înv.) Salariu, leafa. – Din limba turca: Hak.
1. (În expresie) A-i veni (cuiva sau la ceva) de hac = a gasi modalitatea, sistemul de a invinge, de a face inofensiv pe cineva sau ceva care supara, care provoaca nemultumiri.
2. (Înv.) Salariu, leafa. – Din limba turca: Hak.
2Hac2, hacuri, substantiv neutru (Regional) Un fel de cui de fier care se bate iarna pe talpa incaltamintei sau la potcoavele cailor, ca sa nu alunece. – Din limba ucraineana Hak.
3Hac substantiv verifica cuvantul: leafa, remuneratie, retributie, salariu.
4Hac (rafuiala) substantiv neutru, plural hacuri
5Hac (salariu, cui) substantiv neutru, plural hacuri
6Hac2 -Uri n.
Cui de fier care se bate la talpa incaltamintei (ca sa nu alunece). /<ucr. hak
Cui de fier care se bate la talpa incaltamintei (ca sa nu alunece). /<ucr. hak
7Hac1 n. : A-i veni (sau A-i da) cuiva de - a gasi mijlocul de a pedepsi pe cineva care cauzeaza neplaceri; a pune pe cineva la punct. /<turc. hak
8Hac3, hacuri, substantiv neutru (reg.; mai ales la plural) vreascuri, tarsi, ramuri taiate, craci daramate, surcele.
9Hac4, hacuri, substantiv neutru (regional) chip, putinta, modru; asemanare, pereche.
10Hac (hacuri), substantiv neutru – Retributie, remuneratie, rasplata, salariu, leafa. – Mr. hache.
Limba Turca: hakk „drept” (seineanu, Ii, 193; Meyer 145; Ronzevalle 81), conform limba neogreaca: χάϰι, limba albaneza hak, limba sarba:, bulgara hak (Berneker 383).
Secolul Xviii, cuvant invechit, astazi se foloseste numai in expresia a-i veni de hac, conform limba neogreaca: λέου ἔνα χάϰϰ.
Din rom. provine rut. hak (Berneker 383).
Limba Turca: hakk „drept” (seineanu, Ii, 193; Meyer 145; Ronzevalle 81), conform limba neogreaca: χάϰι, limba albaneza hak, limba sarba:, bulgara hak (Berneker 383).
Secolul Xviii, cuvant invechit, astazi se foloseste numai in expresia a-i veni de hac, conform limba neogreaca: λέου ἔνα χάϰϰ.
Din rom. provine rut. hak (Berneker 383).
11Hac (hacuri), substantiv neutru – Cui de potcoava.
Germ.
Haken, prin intermediul pol., rut. hak (Cihac, Ii, 133; Dar).
Germ.
Haken, prin intermediul pol., rut. hak (Cihac, Ii, 133; Dar).
12Hac (hacuri), substantiv neutru – (Trans.) Surcele, vreascuri.
Germ.
Hack(holtz). – Conform: hacui.
Germ.
Hack(holtz). – Conform: hacui.