Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Hap

1 * Cuvantul cu diacritice: hap
Cuvantul fara diacritice: hap

Definitie: HAP¹ interjectie Cuvânt care imită zgomotul produs de apucarea sau de înghițirea rapidă a ceva. – Onomatopee.

2 * Cuvantul cu diacritice: hap
Cuvantul fara diacritice: hap

Definitie: HAP², hapuri, substantiv neutru (Pop. și familiar) Medicament preparat în formă de pastilă sau de cașetă, pentru a putea fi înghițit ușor. ♢ Expresie A înghiți (sau a face pe cineva să înghită) un hap (ori hapul) = a suporta (sau a face pe cineva să suporte) ceva neplăcut. – Din limba turca: hap.

3 * Cuvantul cu diacritice: hap
Cuvantul fara diacritice: hap

Definitie: HAP substantiv verifica cuvantul: bulin, cașetă, comprimat, pastilă, pilulă, tabletă.

4 * Cuvantul cu diacritice: hap
Cuvantul fara diacritice: hap

Definitie: HAP interjectie verifica cuvantul: haț

5 * Cuvantul cu diacritice: hap
Cuvantul fara diacritice: hap

Definitie: hap interjectie

6 * Cuvantul cu diacritice: hap
Cuvantul fara diacritice: hap

Definitie: hap substantiv neutru, plural hapuri

7 * Cuvantul cu diacritice: hap
Cuvantul fara diacritice: hap

Definitie: HAP¹ interj. (se folosește, uneori repetat, pentru a reda zgomotul produs la înghițirea sau apucarea bruscă a ceva). /Onomat.

8 * Cuvantul cu diacritice: hap
Cuvantul fara diacritice: hap

Definitie: HAP² -uri n. pop. Preparat medicamentos dozat în formă de pastilă sau capsulă. limba turca hap

9 * Cuvantul cu diacritice: hap
Cuvantul fara diacritice: hap

Definitie: hap², hapuri, substantiv neutru (regional) măcinătura de piatră din mine care se pune într-o ladă mare.

10 * Cuvantul cu diacritice: hap
Cuvantul fara diacritice: hap

Definitie: hap interjectie – Exprimă ideea de a apuca repede, sau de a înghiți. Creație expresivă, conform limba slava (veche) chapati „a mușca”, rut. chapati „a apuca”, mag. happolni „a înghiți”, limba germana happen, schnappen „a apuca”, franceza happer „a înhăța, a prinde”, limba neogreaca: χάπτω „a înghiți”. – Derivat hăpăi, verb (a înghiți); hălpăi (var. hălpăcăi), verb (a înghiți) cu l expresiv; hălpi, verb (a se apleca grîul); hîlpav (var. hulpav, hlupav, glupav), adjectiv (mîncău, lacom); înhăpa, verb (a prinde, a înghiți); înhulpa, verb (a înghiți); hăpui, verb (învechit, a supune, a subjuga), plecînd de la ideea de „a fi prins”; hapcă, substantiv feminin (cîrlig de undiță; forță, violență), în Trans. habocă, format ca japcă și poate influențat de hreabcă (der. din limba slava (veche), bulgara hapka „îmbucătură, mușcătură” sau rut. chapka „cursă de șoareci”, propusă de Cihac, II, 135; DAR; Candrea; Iordan, BL, IV, 54, este posibilă fără a fi necesară dată fiind sursa expresivă comună); haple(a), substantiv masculin (prost, bleg), pe care Șeineanu, Semasiol., 229, îl deriva din limba greaca (veche) ἀπλός „simplu”, iar Cihac, II, 135, urmat de DAR, din bulgara hapljo; hăpși, verb (Oltenia, a înghiți); hopși, verb (Basar., a nu scoate o vorbă); hapuc (var. habuc, ha(r)puce), substantiv neutru (Trans., Bucovina, minge), pe care DAR îl pune în legătură cu mag. hapkalkodni „a apuca”; hapucă, substantiv feminin (joc cu mingea); hăbucos, adjectiv (încîlcit, se spune mai ales despre lînă); hăbui, verb (Mold., a se juca, a se zbengui). Nu este clar, dacă aparține aceleiași rădăcini expresive hăbuc, substantiv masculin (bucată, ciob), pe care DAR, urmîndu-l pe Cihac, II, 133, îl pune în legătură cu limba slava (veche) chabiti „a strica”, și cu hăbuc, substantiv neutru (Oltenia, zăduf), cu der. săi hăbuci, verb (Trans., a rupe, a desface, a strica), hăbuceală, substantiv feminin (Oltenia, zăduf). – Conform: horp.

11 * Cuvantul cu diacritice: hap hápuri
Cuvantul fara diacritice: hap

Definitie: hap (hapuri), substantiv neutru – Pilulă. – Mr. hapă. Limba Turca: hap (Șeineanu, II, 205; Röesler 606; Ronzevalle 80), conform limba neogreaca: χάπι, limba albaneza, bulgara hap.

12 * Cuvantul cu diacritice: hap hápuri
Cuvantul fara diacritice: hap

Definitie: hap (hapuri), substantiv neutru – Minereu mărunt spălat. Mag. hap (DAR). În Trans.