Haraba
Definitie, sens si explicatie
1Haraba, harabale, substantiv feminin (Regional) Caruta mare folosita pentru transportul granelor si al altor poveri; prin extensiune cantitatea care intra intr-o astfel de caruta. – Din limba turca: Araba.
2Haraba substantiv (Moldova) sarabana. (- cu doi cai.)
3Haraba substantiv feminin, art. harabaua, g.-d. art. harabalei; plural harabale
4Haraba -le f. cuvant invechit 1) Caruta mare cu loitre lungi si inalte, destinata transportului de incarcaturi voluminoase (grane cosite, fan, paie etcetera). 2) Cantitate de incarcaturi cat incape intr-o astfel de caruta. /<turc. araba
5Haraba (harabale), substantiv feminin – Car, caruta mare.
Limba Turca: araba (seineanu, Ii, 205; Lokotsch 790), conform bulgara, limba sarba: araba, limba rusa arba. – Derivat harabagiu, substantiv masculin (carutas), din limba turca: arabaci; harabagiesc, adjectiv (tipic pentru carutasi); harabagilic, substantiv neutru (invechit, consum, impozit municipal pe carutel care intra), din limba turca: arabacilik; harabagerie, substantiv feminin (carausie); harabaie, substantiv feminin (casa mare, cladire mare), conform Iordan, Bl, Ix,
Limba Turca: araba (seineanu, Ii, 205; Lokotsch 790), conform bulgara, limba sarba: araba, limba rusa arba. – Derivat harabagiu, substantiv masculin (carutas), din limba turca: arabaci; harabagiesc, adjectiv (tipic pentru carutasi); harabagilic, substantiv neutru (invechit, consum, impozit municipal pe carutel care intra), din limba turca: arabacilik; harabagerie, substantiv feminin (carausie); harabaie, substantiv feminin (casa mare, cladire mare), conform Iordan, Bl, Ix,