1
Hârdău, hârdaie, substantiv neutru Vas făcut din doage de lemn, dintre care două pot fi mai lungi și găurite, servind ca toarte, întrebuințat la păstrarea sau la transportarea lichidelor; ciubăr.
Expresie A turna (pe cineva) la hârdău (sau la hârdăul lui Petrache) = a băga (pe cineva) la închisoare, a aresta (pe cineva).
Conținutul vasului descris mai sus. – Din maghiară Hordo.
Expresie A turna (pe cineva) la hârdău (sau la hârdăul lui Petrache) = a băga (pe cineva) la închisoare, a aresta (pe cineva).
Conținutul vasului descris mai sus. – Din maghiară Hordo.
DEX – dicționarul explicativ
2
Hârdău hârdaie neutru Vas mare de formă cilindrică, din doage cercuite, cu două torți, folosit la păstrarea sau transportarea lichidelor și a altor materiale; ciubăr. A căra apa cu hârdăul. /<ungară hordo
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Hârdău (hârdaie), substantiv neutru – Vas din doage din lemn, ciubăr. – Variantă (Transilvania) hurdoi. Maghiară hordo (Miklosich, Fremdw., 75; Cihac, II, 505; Galdi, Dict., 91), conform sârbă ardov. – Derivat hîrgău, substantiv neutru (Moldova, oală, cratiță).
DER – dicționarul etimologic
4
Hârdău, hârdaie substantiv neutru (interlop, învechit) închisoare, penitenciar. (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
Dicționar de argou
Încă o definiție din alt dicționar
5
Hârdău substantiv neutru, articulat hârdăul; plural hârdaie
DOOM – dicționarul ortografic