Definitie Icni - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Icni, icnesc, verb IV.
Intranzitiv
1. A geme, a gafai adanc si scurt (din cauza efortului, a unei izbiri, a durerii).
2. A produce sunetele caracteristice sughitului, vomitarii etcetera – Din bulgara Iknah.

Varianta definitie 2: Icni verb (regional) a hacai. (- cand vomita.)

Varianta definitie 3: Icni verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural icnesc, imperfect 3 singular icnea; conjunctie: prezent 3 singular si plural icneasca

Varianta definitie 4: A icni -esc intranzitiv 1) (despre persoane) A scoate un sunet scurt si adanc, provocat de un efort fizic puternic sau de o durere neasteptata; a produce icnete. 2) A scoate involuntar un sunet scurt, nearticulat, cauzat de contractia brusca a diafragmei; a produce sughituri; a sughita. /<bulg. iknah

Varianta definitie 5: Icni, icnesc, verb IV (popular)
1. a se forta sa verse; a varsa.
2. a sughita.
3. a ragai.
4. a suspina; a geme inabusit, cu ciuda si necaz; a scoate gemete scurte de durere.

Varianta definitie 6: Icni (icnesc, icnit), verb –
1. A sughita, a suspina, a geme. –
2. A gifii, a respira greu in momentul in care se face un efort. –
3. A face un efort. –
4. A se sforta sa vomite. – Varianta igni, hicni, hucni.
Probabil creatie expresiva, pe baza lui (h)ic, care exprima ideea de gifiiala sau de sughit, cu sufix de asemenea expresiv, -ni (Tiktin).
Coincide cu bulgara ikam, aorist iknah (dupa DAR si Candrea, bulgara este sursa a cuvintului rom.), limba rusa iknutĭ „a sughita”, conform limba slava (veche) lakati (Cihac, II, 151).
Scriban presupune un limba slava (veche) *iknǫti, izvor al rom. si al bulgara Pare a fi cuvint identic cu hegni, verb (a se da inapoi). – Derivat icneala, substantiv feminin (sughit).