Impromptu
Definitie, sens si explicatie
1Impromptu, impromptuuri, substantiv neutru Compozitie muzicala instrumentala cu caracter de improvizatie si de obicei lirica, agitata. [Pronuntat: empromtü] – Din franceza Impromptü.
2Impromptu empromtü/ substantiv neutru
1. (muz.) piesa instrumentala cu caracter improvizatoric (pentru pian), in forma de lied.
2. improvizatie poetica. (< franceza impromptu)
1. (muz.) piesa instrumentala cu caracter improvizatoric (pentru pian), in forma de lied.
2. improvizatie poetica. (< franceza impromptu)
3Impromptu substantiv neutru, art. impromptuul (silabe -ptu-ul); plural impromptuuri
4Impromptu -uri n.
Compozitie muzicala instrumentala, de obicei lirica, cu caracter de improvizatie. /<fr. impromptu
Compozitie muzicala instrumentala, de obicei lirica, cu caracter de improvizatie. /<fr. impromptu
5Impromptu substantiv neutru Piesa instrumentala, de proportii reduse, cu caracter de improvizatie, scrisa de obicei pentru pian sau un alt instrument cu acompaniament de pian. ♦ (Rar) Improvizatie poetica. [Pronume empromptü. / < franceza impromptu, conform limba latina in promptu – la repezeala, pe negandite].