Definitie In - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: IN1- Element de compunere cu sens negativ si privativ, formand substantive, adjective, verbe. [Varianta: Im2-] – Din franceza, limba latina In-.

Varianta definitie 2: IN2 (1) substantiv masculin, (2) inuri, substantiv neutru
1. Substantiv masculin Planta erbacee textila si oleaginoasa, cu tulpina subtire, ramificata in partea superioara, fibroasa, cu frunze mici, inguste si cu flori albastre sau albe, care are numeroase utilizari (Linum usitatissimum); p. restr. samanta acestei plante. ♢ In galben = planta erbacee cu flori galbene (Linum flavum).
2. Substantiv neutru: Fir obtinut prin prelucrarea inului2 (1); prin extensiune panza facuta din aceste fire. – Limba Latina Linum.

Varianta definitie 3: -iN2, -Ă suf. „diminutival si peiorativ”. (< franceza -in, -ine, conform lat. -inus)

Varianta definitie 4: IN1/I-/IM- pref. „privativ, negativ”. (< franceza in-, im-, conform lat. in)

Varianta definitie 5: In (planta) substantiv masculin

Varianta definitie 6: In (lan, fir, panza) substantiv neutru, plural inuri

Varianta definitie 7: In extrÉmis loc. adverb 1) În cele din urma, neavand alta posibilitate; in ultima instanta. 2) În ultimul moment. [Silabe Ex-tre-] /Cuv. lat.

Varianta definitie 8: In extÉnso loc. adverb În intregime; pe larg; integral. /Cuv. lat.

Varianta definitie 9: IN -uri n. 1) la sing.
Planta erbacee cu tulpina subtire fibroasa, cu flori mici albastre sau albe, cultivata pentru a fi folosita in industria textila si in cea a uleiurilor. 2) Fibre obtinute din tulpina acestei plante. 3) Țesatura fabricata din astfel de fibre. /<lat. linum

Varianta definitie 10: [in rom. se numeste Handicap (sens 3)! – tavi]-termen generic pentru afectari/deficiente, limitari de activitate si restrictii de participare definite conform Clasificarii Internationale a Functionarii, Dizabilitatii si Sanatatii, adoptata si aprobata de Organizatia Mondiala a Sanatatii, si care releva aspectul negativ al interactiunii individ-context.

Varianta definitie 11: In substantiv neutru – Planta erbacee textila (Linum usitatissimum). – Mr., megl., istr. l’in.
Limba Latina lῑnum (Puscariu 798; Candrea-Dens., 830; REW 5073; DAR), conform limba albaneza lji (Philippide, II, 646), limba italiana, sp. lino, prov., franceza lin, cat. lli, port. linho. – Derivat inar, substantiv masculin (persoana care cultiva sau vinde in), cu sufix de agent -ar (dupa Candrea-Dens., 831 si DAR, direct din limba latina linarius); inarie, substantiv feminin (teren cultivat cu in); inarica, substantiv feminin (nume de plante, Linaria vulgaris, Najas minor); inarita, substantiv feminin (planta asemanatoare cu inul; nume de pasari cintatoare, Serinus hortulanus, Fringilla linaria); inisor, substantiv masculin (planta, inarita); inita, substantiv feminin (tesovina din seminte de in; planta, Cuscuta europaea); ineata, substantiv feminin (in salbatic, Linum perenne); inuta, substantiv feminin (planta, Anagallis arvensis); iniste, substantiv feminin (teren cultivat cu in).

Varianta definitie 12: In- Pref. limba latina care serveste pentru a da anumitor cuvinte o valoare contrarie sau negativa, indicind lipsa ori absenta.
Limba Latina in-.
Apare numai in cuvinte neol., introduse in principal prin filiera franceza, ca inaccesibil fata de accesibil, inconsistenta fata de consistenta, intolerant fata de tolerant.