Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Indicator -oare

1 * Cuvantul cu diacritice: indicatór -oáre
Cuvantul fara diacritice: indicator

Definitie: INDICATOR, -OARE, indicatori, -oare, adjectiv , substantiv neutru, substantiv masculin I. Adjectiv Care indică, care face cunoscut. II.1. Substantiv neutru: Aparat, instrument, dispozitiv care servește la indicarea anumitor mărimi, fenomene, informații etcetera ♢ Indicator de pantă = inclinometru. Indicator de acord; ochi magic. 2. Substantiv neutru: Semnal, simbol etcetera care servește la indicarea direcției, distanței sau etapelor unui drum. 3. Substantiv masculin Expresie numerică cu ajutorul căreia se caracterizează cantitativ un fenomen social-economic din punctul de vedere al compoziției, structurii, schimbării în timp, al legăturii reciproce cu alte fenomene etcetera 4. Substantiv neutru: Text tipărit care servește ca îndrumător într-un anumit domeniu. Indicator de prețuri. 5. Substantiv masculin Substanță cu ajutorul căreia se determină caracterul acid sau bazic al altei substanțe ori sfârșitul unei reacții chimice. – Din franceza indicateur.

2 * Cuvantul cu diacritice: indicatór -oáre
Cuvantul fara diacritice: indicator

Definitie: INDICATOR, -OARE I. adjectiv care indică, face cunoscut. II. substantiv neutru 1. aparat, instrument, element care arată valoarea unei mărimi măsurate. 2. panou de semnalizare a direcției, a distanței pe un drum etcetera 3. lucrare ca îndrumător. III. substantiv masculin 1. expresie numerică ce caracterizează cantitativ un fenomen sau proces, ori îi definește evoluția. 2. substanță care, printr-o modificare a culorii sale, indică caracterul acid sau bazic al altei substanțe. 3. plantă care, prin prezența sau absența sa într-un ecosistem, indică caracterul sau intensitatea acestuia. IV. substantiv feminin (matematica) curbă auxiliară care ajută la studiul curbelor și al suprafețelor. (< franceza indicateur)

3 * Cuvantul cu diacritice: indicatór
Cuvantul fara diacritice: indicator

Definitie: INDICATOR adjectiv , substantiv 1. adjectiv îndrumător, (rar) indicativ. (Un semnal -.) 2. substantiv arătător. (- la un manometru.) 3. substantiv coordonator, jalon, reper, semn. (Ca - se află un stâlp de piatră.) 4. substantiv indicator de acord verifica cuvantul: ochi magic; indicator de sintonie verifica cuvantul: ochi magic. 5. substantiv indicator radioactiv verifica cuvantul: trasor. 6. substantiv semnal. (- de circulație.)

4 * Cuvantul cu diacritice: indicatór
Cuvantul fara diacritice: indicator

Definitie: indicator adjectiv m., plural indicatori; f. singular și plural indicatoare

5 * Cuvantul cu diacritice: indicatór
Cuvantul fara diacritice: indicator

Definitie: indicator (expresie numerică, substanță) substantiv masculin, plural indicatori

6 * Cuvantul cu diacritice: indicatór
Cuvantul fara diacritice: indicator

Definitie: indicator (dispozitiv, semnal, text) substantiv neutru, plural indicatoare

7 * Cuvantul cu diacritice: indicatór -i
Cuvantul fara diacritice: indicator

Definitie: INDICATOR³ -i m. 1) chim. Substanță care, prin schimbarea culorii, semnalează caracterul acid sau bazic al altei substanțe ori sfârșitul unei reacții chimice. 2) Expresie numerică ce caracterizează din punct de vedere cantitativ un fenomen social-economic. franceza indicateur

8 * Cuvantul cu diacritice: indicatór -oáre
Cuvantul fara diacritice: indicator

Definitie: INDICATOR² -oare n. 1) Semn (săgeată, tăbliță etcetera) care indică direcția sau distanța. - rutier. - kilometric. 2) Ac la instrumentele de măsurat care indică valorile unei mărimi variabile; indice; arătător. 3) Lucrare tipărită care furnizează informații privitoare la un anumit domeniu. - bibliografic. - de prețuri. franceza indicateur

9 * Cuvantul cu diacritice: indicatór -oáre -óri -oáre
Cuvantul fara diacritice: indicator

Definitie: INDICATOR¹ -oare (-ori, -oare) Care indică; care furnizează o indicație. franceza indicateur

10 * Cuvantul cu diacritice: indicatór -oáre
Cuvantul fara diacritice: indicator

Definitie: INDICATOR, -OARE adjectiv Care indică, care face cunoscut. substantiv neutru 1. Aparat care arată valoarea unei mărimi măsurate. 2. Semn de indicare a direcției, a distanței pe un drum etcetera 3. Lucrare folosită ca îndrumător. substantiv masculin Substanță care, printr-o modificare a culorii sale, indică caracterul acid sau bazic al altei substanțe. substantiv feminin (Matematica) Curbă auxiliară care ajută la studiul curbelor și al suprafețelor. [Conform: franceza indicateur].