Infanterie
Definitie, sens si explicatie
1Infantérie substantiv feminin Una dintre armele de baza, caracterizata prin faptul ca duce lupta pe jos; pedestrime. ♢ Infanterie moto = infanterie dotata cu auto vehicule pentru transportul personalului si al utilajului tehnic de lupta in timpul deplasarilor.
Infanterie marina = parte din fortele maritime care lupta pe uscat in sprijinul unitatilor de marina. – Din limba rusa Infanteriia, franceza Infanterie.
Infanterie marina = parte din fortele maritime care lupta pe uscat in sprijinul unitatilor de marina. – Din limba rusa Infanteriia, franceza Infanterie.
2Infantérie substantiv feminin arma din compunerea trupelor de uscat care lupta, de obicei, pe jos. (< limba rusa infanteriia, franceza infanterie)
3Infantérie substantiv (Militar) (invechit si popular) pedestrime, (invechit si reg.) pihota, (familiar si ir.) pifa, pifanie.
4Infanterie substantiv feminin (silabe -ri-e), art. infanteria (silabe -ri-a), g.-d. art. infanteriei; plural infanterii
5Infantérie f.
Armata ale carei trupe se deplaseaza si duc lupta pe jos; pedestrime. [G.-d. infanteriei; Sil. -ri-e] /<fr. infanterie, limba germana Infanterie
Armata ale carei trupe se deplaseaza si duc lupta pe jos; pedestrime. [G.-d. infanteriei; Sil. -ri-e] /<fr. infanterie, limba germana Infanterie
6Infantérie substantiv feminin Parte a fortelor armate cuprinzand trupele care lupta de obicei pe jos. [Pronume -ri-e, gen. -iei. / < franceza infanterie, conform limba germana Infanterie, limba italiana infanteria].
7Infanterie (-ii), substantiv feminin – Una din armele de baza, care duce lupta pe jos, pedestrime.
Franceza infanterie, prin intermediul limba rusa infanterija, secolul Xix (Sanzewitsch; Dar). – Derivat infanterist, substantiv masculin (soldat de infanterie).
Franceza infanterie, prin intermediul limba rusa infanterija, secolul Xix (Sanzewitsch; Dar). – Derivat infanterist, substantiv masculin (soldat de infanterie).